ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6683/2013

Asupra contestației în

anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

acțiunii

Prin

cererea înregistrată la data de 30 aprilie 2010 pe rolul Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S.

a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L.N. să se constate calitatea acestuia

de colaborator al Securității.

2.

Hotărârea Curții de apel

Prin

sentința civilă nr. 4050 din 7 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de

reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul L.N. și a constatat

calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Împotriva

acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul L.N., susținând, în esență,

că C.N.S.A.S. nu putea continua cercetările privind calitatea sa de colaborator

după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008 și nu a colaborat cu acea

parte a Securității ce avea ca obiectiv represiunea adversarilor regimului

comunist, ci cu „D.S.S.P.S.”, semnând angajamentul în vederea furnizării de informații

utile pentru siguranța națională.

revizuirii

Prin decizia nr. 2461

din 17 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, a respins recursul declarat de L.N. împotriva sentinței nr. 4050 din

7 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pentru

a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, a reținut, din analiza probelor

administrate în cauză, că nu poate fi primit punctul de vedere al recurentului

referitor la inadmisibilitatea acțiunii, câtă vreme art. 33 din O.U.G. nr.

24/2008 a prevăzut că „verificările aflate în curs de desfășurare la C.N.S.A.S.

la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență continuă potrivit procedurii

prevăzute de aceasta” iar art. 8 din Legea nr. 341/2004 condiționează în

continuare acordarea beneficiilor prevăzute în acest act normativ de neimplicarea

în activitățile fostei securități ca poliție politică.

Instanța

de recurs a constatat din rapoartele întocmite de ofițerul de Securitate că

scopul recrutării a fost „desfășurarea unei supravegheri informative mai

eficiente în rândul cadrelor didactice din orașul Mangalia în rândul cărora

avem identificați descendenți de legionari sau alte categorii de persoane

aflate în atenția organelor noastre, precum și pentru cunoașterea concepțiilor și

preocupărilor acestor persoane, ne este necesar crearea unei surse din rândul

acestei categorii de elemente”.

S-a

mai arătat în considerentele deciziei atacate că în cauză, sunt îndeplinite condițiile

pentru constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității în

privința Notei pe care a furnizat-o la data de 27 februarie 1982, în care

informa despre lucrările expediate de doi confrați la o expoziție

internațională de caricatură (Montreal, 1981), aspectele relatate constituind

un denunț despre o atitudine potrivnică regimului comunist și, în același timp,

au avut aptitudinea de a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor

vizate: AA și FV.

În

fine, instanța de recurs a constatat că nu există elemente care să  conducă

la concluzia că principiul rolului activ al judecătorului ar fi fost încălcat,

cum însă toate înscrisurile vizau activitatea artistică prodigioasă a

pârâtului, iar nu legăturile sale cu Securitatea, instanța nu s-a putut raporta

la ele în contextul cadrului procesual de față.

4.

Cererea de revizuire

Împotriva deciziei nr.

2461 din 17 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire L.N.

Revizuentul a indicat

generic prevederile art. 322 și următoarele C. proc. civ., precizând că,,

motivele revizuirii le va înainta prin memoriu separat după redactarea

hotărârii atacate”.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de

revizuire prin prisma prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit

cărora în cadrul acestei căi de atac dezbaterile sunt limitate la

admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte

constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuentul L.N.

Revizuirea este o

cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, care poate fi

exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute

de art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ.

În speță,

revizuentul a invocat formal prevederile art. 322 C. proc. civ.,

f

ără a arăta motivele de fapt

avute în vedere la declararea căii de atac

care să poată fi

încadrată în cazurile de revizuire prevăzute de lege,

astfel încât instanța

învestită cu această cale extraordinară de retractare să poată realiza

controlul judiciar.

Admisibilitatea revizuirii se apreciază inclusiv sub aspectul

încadrării

criticilor

în ipotezele prevăzute de art. 322 C. proc. civ., nefiind suficientă

numai indicarea temeiului de drept, și cum revizuentul nu a formulat nici

un fel de critici,

Înalta Curte, în temeiul art. 326 și 328 C. proc. civ., va

respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

cererea de revizuire formulată de L.N. împotriva deciziei nr. 2461 din 17 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca

inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 octombrie 2013.