ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6683/2013

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată la data de 30 aprilie 2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L.N. să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securității. 2. Hotărârea Curții de apel Prin sentința civilă nr. 4050 din 7 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul L.N. și a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul L.N., susținând, în esență, că C.N.S.A.S. nu putea continua cercetările privind calitatea sa de colaborator după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008 și nu a colaborat cu acea parte a Securității ce avea ca obiectiv represiunea adversarilor regimului comunist, ci cu „D.S.S.P.S.”, semnând angajamentul în vederea furnizării de informații utile pentru siguranța națională. 3. Hotărârea supusă revizuirii Prin decizia nr. 2461 din 17 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de L.N. împotriva sentinței nr. 4050 din 7 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut, din analiza probelor administrate în cauză, că nu poate fi primit punctul de vedere al recurentului referitor la inadmisibilitatea acțiunii, câtă vreme art. 33 din O.U.G. nr. 24/2008 a prevăzut că „verificările aflate în curs de desfășurare la C.N.S.A.S. la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta” iar art. 8 din Legea nr. 341/2004 condiționează în continuare acordarea beneficiilor prevăzute în acest act normativ de neimplicarea în activitățile fostei securități ca poliție politică.

Instanța de recurs a constatat din rapoartele întocmite de ofițerul de Securitate că scopul recrutării a fost „desfășurarea unei supravegheri informative mai eficiente în rândul cadrelor didactice din orașul Mangalia în rândul cărora avem identificați descendenți de legionari sau alte categorii de persoane aflate în atenția organelor noastre, precum și pentru cunoașterea concepțiilor și preocupărilor acestor persoane, ne este necesar crearea unei surse din rândul acestei categorii de elemente”.

S-a mai arătat în considerentele deciziei atacate că în cauză, sunt îndeplinite condițiile pentru constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității în privința Notei pe care a furnizat-o la data de 27 februarie 1982, în care informa despre lucrările expediate de doi confrați la o expoziție internațională de caricatură (Montreal, 1981), aspectele relatate constituind un denunț despre o atitudine potrivnică regimului comunist și, în același timp, au avut aptitudinea de a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor vizate: AA și FV. În fine, instanța de recurs a constatat că nu există elemente care să conducă la concluzia că principiul rolului activ al judecătorului ar fi fost încălcat, cum însă toate înscrisurile vizau activitatea artistică prodigioasă a pârâtului, iar nu legăturile sale cu Securitatea, instanța nu s-a putut raporta la ele în contextul cadrului procesual de față.

4. Cererea de revizuire Împotriva deciziei nr. 2461 din 17 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire L.N. Revizuentul a indicat generic prevederile art. 322 și următoarele C. proc. civ., precizând că,, motivele revizuirii le va înainta prin memoriu separat după redactarea hotărârii atacate”. II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora în cadrul acestei căi de atac dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată inadmisibilitatea căii de atac formulate de revizuentul L.N.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, care poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ. În speță, revizuentul a invocat formal prevederile art. 322 C. proc. civ., f ără a arăta motivele de fapt avute în vedere la declararea căii de atac care să poată fi încadrată în cazurile de revizuire prevăzute de lege, astfel încât instanța învestită cu această cale extraordinară de retractare să poată realiza controlul judiciar. Admisibilitatea revizuirii se apreciază inclusiv sub aspectul încadrării criticilor în ipotezele prevăzute de art. 322 C. proc. civ., nefiind suficientă numai indicarea temeiului de drept, și cum revizuentul nu a formulat nici un fel de critici, Înalta Curte, în temeiul art. 326 și 328 C. proc.

civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de L.N. împotriva deciziei nr. 2461 din 17 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2013.