ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3497/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea formulată,

reclamantul

C.N.S.A.S.

a chemat

în judecată pe pârâtul

B.C.S.,

solicitând

să se constate calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat în esență că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute

de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul furnizând informații care se referă

la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, așa cum rezultă

din actele dosarului, iar acțiunile sale în această calitate au încălcat dreptul

de exprimare și libertatea opiniilor.

Pârâtul a depus la dosar

întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată

, arătând că activitatea

desfășurată nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

că nu a semnat niciun angajament și nu a fost remunerat, că subiecții nu au avut

de suferit de pe urma relatărilor sale, puține și vagi, au fost avansați, nu au

făcut arest și nu le-au fost îngrădite drepturile și libertățile fundamentale.

de fond.

Prin sentința civilă

nr. 2240 din 11 mai 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a respins

ca

neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul

C.N.S.A.S.

, în contradictoriu cu

pârâtul

B.C.S

.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Potrivit art. 2 lit.

b) din O.U.G. nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prima condiție ce trebuie îndeplinită

pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securității

este aceea ca această persoană să fi furnizat informații, indiferent sub ce formă,

precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității;

a doua condiție vizează calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste

informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar

comunist; iar a treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în

sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Instanța a reținut că

toate aceste condiții trebuie să fie îndeplinite cumulativ, iar, în speța de față,

pârâtul nu a semnat vreun „angajament”, prin care să se angajeze să sprijine organele

de Securitate prin furnizarea de informații, prin care să denunțe activitățile sau

atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.

S-a mai reținut de către

instanță faptul că din nota de constatare și din actele depuse la dosar rezultă

că, într-adevăr,

pârâtul a fost recrutat pe sentimentele patriotice, fiind singurul român care știa

limba maghiară, a fost racolat pentru a traduce presupuse discuții conspirative

împotriva integrității teritoriale a României ale unor etnici maghiari, însă d

in dosarul personal rezultă

că singurele informații furnizate de pârât sunt informații cu caracter general,

care, în mod evident, nu se încadrează în categoria informații prin care s-ar fi

denunțat activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.

Instanța a constatat că

pârâtul nu

a furnizat nicio informație prin care să fi denunțat activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist și să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului și,

analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat

în cauză, a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada susținerilor sale, astfel

încât a respins acțiunea ca neîntemeiată, nefiind identificată nicio informație

din cele furnizate de reclamant,

prin care să fi denunțat activități sau atitudini

potrivnice regimului totalitar comunist și care să fi vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

reclamantul

C.N.S.A.S.

împotriva sentinței civile nr. 2240 din 11 mai 2010 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Motivele de recurs sunt

întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

Recurentul consideră că

denunțul venit din partea intimatului, respectiv că „deseori a manifestat atitudine

dușmănoasă la adresa stagiului militar din unitate și chiar a regimului nostru”,

îndeplinește prima condiție de fond impusă de prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, cu privire la denunțarea unor atitudini potrivnice regimului comunist,

cât și cea de-a doua condiție, referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.

Intimatul putea și trebuia

să conștientizeze posibilele urmări ale informațiilor furnizate.

Asupra persoanei denunțate,

Securitatea urma să desfășoare activități suplimentare de verificare, iar aceste

verificări echivalau cu încălcarea dreptului la viață privată.

Este cât se poate de clar

că intimatul s-a referit la regimul comunist și nu la regimul cazon.

de intimatul-pârât B.C.S.

Prin întâmpinare, intimatul

a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în speță nu există angajament semnat,

pentru că s-a refuzat colaborarea cu Securitatea, iar cele patru note scrise au

fost dictate de organele Securității, sub presiune, în timpul stagiului militar

obligatoriu.

II. Considerentele instanței

de recurs.

1.1. Se constată că intimatul-pârât

a semnat un singur document cu numele conspirativ P.I., la 13 martie 1965 și intitulat

„Listă cuprinzând prietenii și cunoștințele sursei”.

1.2. Se reține din cuprinsul

documentului, că despre numiții S.A., O.J. și P.G.H., intimatul a relatat că au

o atitudine de preamărire a maghiarilor în comparație cu românii și iau parte la

discuții pe această temă.

1.3. În privința comportării

lui I.V., intimatul a arătat că „deseori a manifestat atitudine dușmănoasă la adresa

stagiului militar din unitate și chiar a regimului nostru”.

1.4. Informațiile referitoare

la „atitudinea de preamărire a maghiarilor în comparație cu românii”, precum și

„atitudinea dușmănoasă la adresa stagiului militar din unitate, nu pot fi calificate

ca fiind informații despre atitudini potrivnice regimului comunist”.

1.5. Este firesc ca fiecare

etnie să reliefeze calitățile în raport cu altă etnie, iar critica la adresa unității

unde se desfășura stagiul militar nu poate fi echivalentă cu o critică la adresa

regimului comunist.

1.6. În ceea ce privește

sintagma „și chiar regimului nostru”, aceasta este prea vagă pentru a se aprecia,

cu certitudine, la care anume regim se referea intimatul.

1.7. Chiar și în ipoteza

în care s-ar dovedi în mod cert că afirmația s-a făcut împotriva regimului comunist,

aceasta nu îndeplinește criteriile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

1.8. Astfel, informațiile

trebuie să se refere la atitudini potrivnice regimului comunist, adică să existe

o relatare în concret a activității/atitudinii persoanei pentru a se aprecia asupra

caracterului potrivnic regimului comunist.

1.9. Locuțiunea „și chiar

regimului nostru” nu oferă informații asupra atitudinii pe care a avut-o persoana,

pentru ca, în prezent, în momentul analizării acesteia să se poată determina cu

certitudine asupra calității de colaborator al Securității a intimatului, în sensul

prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va

dispune respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 2240 din 11 mai 2010 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 iunie 2011.