ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2490/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Soluția primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC T.P. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei - Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Organismul Intermediar pentru I.M.M. anularea, în parte, a deciziei din 15 februarie 2013 precum și a tuturor actelor corelative, anterioare și subsecvente acestui act administrativ individual, în sensul constatării îndeplinirii tuturor criteriilor de verificare, cu consecința obligării pârâtului la aprobarea proiectului din punct de vedere administrativ, al eligibilității și a admiterii proiectului în următoarea etapă a procesului de evaluate, respectiv cea de evaluare tehnico-financiară.

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC T.P. SRL, a anulat în parte decizia din 15 februarie 2013 și a actelor subsecvente, a obligat autoritatea pârâtă să procedeze la o nouă evaluare a cererii de finanțare depusă de reclamantă în condițiile reținerii conformității administrative a cerinței vizând depunerea documentului cerut prin ghidul solicitantului cap.III 2.1 lit. A, respectiv bilanț și a respins cererea de obligare la aprobarea proiectului și admiterii acestuia în etapa evaluării tehnico-financiare. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Economiei, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond, respingerea acțiunii, invocând ca temei legal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc.

civ. În motivarea căii ere atac, recurentul a susținut, în esență, că sentința atacată conține motive contradictorii ori străine de natura cauzei în legătură cu dovada că documentul depus la dosarul proiectului, respectiv bilanțul, întrunește cerințele din Ghidul solicitantului, la momentul verificării dosarului proiectului. Astfel, deși s-a reținut că prin adresa din 28 februarie 2012, ulterioară etapei verificării, s-a dovedit care a fost data depunerii bilanțului, totuși s-a stabilit eronat că documentul depus la dosarul proiectului este conform cerințelor Ghidului solicitantului.

Deși instanța de fond a obligat pârâta să procedeze la o nouă evaluare a cererii de finanțare, a considerat îndeplinită cerința depunerii documentului cerut conform Ghidului solicitantului, respectiv a bilanțului, ceea ce echivalează cu substituirea de către instanță a autorității și implicit obligarea acesteia să aprobe proiectul, fiind în realitate anulată în întregime decizia atacată. În opinia recurentului, sentința a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv Cap.III 2.1. lit. A din Ghidul solicitantului. Reclamanta nu a făcut dovada că dosarul proiectului său, la momentul verificării administrative a cuprins documentul, Bilanț contabil 2010, din care să rezulte că a fost depus și înregistrat legal conform actelor normative și Instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice în acest domeniu, acest fapt rezultând și din cuprinsul plângerii prealabile formulată de reclamantă.

2.2. Intimata-reclamantă SC T.P. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca legală și temeinică sentința recurată. În esență, s-a susținut că în mod legal, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cauza a fost soluționată de Curtea de Apel Cluj. Pe fondul cauzei s-a arătat că bilanțul a fost depus la 8 martie 2011 și respectă cerințele din Ghidul solicitantului. În cauză a fost întocmit raport care a fost comunicat părților. Prin încheierea din 3 decembrie 2014, a fost admis în principiu recursul și a fost fixat termen pentru judecata acestuia pe fond la 4 iunie 2015, cu citarea părților. Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând recursul formulat, apreciază că aceste este fondat pentru considerentele ce vor fi expune în continuare.

Prin decizia din 15 februarie 2013, reclamantei i-a fost respinsă contestația, reținându-se că în ceea ce privește proiectul depus de aceasta, nu s-au respectat prevederile din Ghidul solicitantului, respectiv Cap. III 2.1. lit. A, pct. 9. S-a reținut că documentul, bilanțul contabil 2010, atașat la dosarul proiectului nu a respectat cerințele din Ghidul solicitantului (Cap.III 2.1. lit. A, pct. 9), în sensul că nu cuprinde dovada depunerii și înregistrării legale conform actelor normative și instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice în acest domeniu. Conform Cap.III.2.1. lit. A pct. 9 din Ghidul solicitantului, reclamanta trebuia să prezinte obligatoriu la dosarul proiectului documentul - „Bilanț contabil 2010 depus și înregistrat legal conform actelor normative și instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice - inclusiv Contul de profit și pierdere și datele informative pentru exercițiul financiar precedent, în fotocopie certificată de către solicitant”.

Conform aceluiași Ghid, Cap. III 2, cererea de finanțare și documentele ce o însoțesc se depune într-un exemplar original și două fotocopii, însoțită de un opis cu întreaga documentație. De asemenea, «în cazul documentelor certificate, semnate și ștampilate și cu înscrisul „conform cu originalul”, pagina respectivă va purta două semnături, două ștampile, numerotarea paginii și înscrisul „conform cu originalul”». Potrivit dispozițiilor Cap.III 2.2. - „Depunerea cererii de finanțare și a documentelor anexă” - limita de depunere/expediere a proiectului este data și ora expirării termenului limită de depunere specificat în Cererea de Propuneri și Proiecte. Conform acelorași dispoziții, „toate documentele specificate la Cap.III 2.1.

lit. A pct. 8-13, trebuie să fie datate cel târziu la data depunerii fizice a proiectului. Proiectele care conțin documentele prevăzute la pct. 8-13 și care sunt datate ulterior depunerii vor fi respinse”. În raport cu aceste prevederi citate și menționate anterior, cât și conform dispozițiilor Cap.I pct. 1.4 din Ghid, reclamantei îi revenea obligația de a depune dosarul proiectului cu toate documentele anexate, în mod obligatoriu până la data de 16 august 2011, care este termenul-limită de depunere/expediere a proiectului stabilită/specificată în apelul de proiecte cu termen limită, ce s-a lansat la 16 mai 2011 și a constat în primirea cererilor de finanțare pentru proiectele de investiții cu finanțare nerambursabilă cuprinsă între 1.065.000 RON - 6.375.000 RON.

De asemenea, documentul prevăzut în Cap.III 2.1. lit. A pct. 9 - „Bilanțul contabil 2010 depus și înregistrat legal conform actelor normative și instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice (…)” trebuia să fie datat cel târziu la data depunerii fizice a proiectului, sub sancțiunea respingerii proiectului. Deci, rezultă din cuprinsul acestor dispoziții că documentele din dosarul proiectului trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu cerințe exprese de formă și fond, să fie depuse într-un anumit termen, sub sancțiunea respingerii proiectului.

În cauză se impunea dezlegarea problemei dacă documentul - Bilanț contabil 2010 - depus de reclamantă la dosarul proiectului până la data limită de depunere, satisface/respectă cerințele obligatorii din Ghidul solicitantului, respectiv dacă acesta cuprindea elemente care să confirme/să dovedească că a fost depus și înregistrat legal, inclusiv contul de profit și pierderi și datele informative pentru exercițiul financiar precedent. Pe de o parte, reclamanta a susținut că a îndeplinit aceste cerințe. Pe de altă parte, autoritatea pârâtă, prin decizia contestată a reținut că documentul „Bilanț contabil 2010” atașat dosarului proiectului nu respectă cerințele din Ghidul solicitantului Cap.III 2.1.

lit. A pct. 9, pentru că nu prezintă dovada depunerii și înregistrării conform actelor normative și instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice în acest domeniu. A depus la dosar spre comparație, copii ale altor documente - Bilanț contabil 2010 - depuse de alte societăți considerate valabile în ceea ce privește dovada datei depunerii și înregistrării legale. De asemenea, a susținut că adresa din 28 februarie 2013 prin care s-a menționat care a fost data depunerii bilanțului la A.N.A.F nu mai putea suplini îndeplinirea cerințelor din ghid, fiind depusă după data verificării eligibilității administrative a dosarului și chiar a deciziei din 15 februarie 2013. Analizând documentul - Bilanț contabil 2010, aparținând reclamantei, depus și la dosarul cauzei, se constată că acesta nu face dovada depunerii și înregistrării legale la organele competente, nefiind lizibil sub toate aceste aspecte, fapt de altfel menționat și de reclamantă în cuprinsul plângerii prealabile.

De altfel, la o analiză comparativă a acestui document cu documentele de comparație - Bilanț contabil 2010, atașate cauzei de recurentă, vizând alte societăți care au depus dosar pentru proiect, se constată că în cazul acestora din urmă se poate observa clar atât ștampila organului fiscal precum și numărul de înregistrare și data depunerii bilanțului contabil, cerințe neîndeplinite de documentul depus de reclamantă la dosarul proiectului acesteia.

Având în vedere exigența sporită impusă de Ghidul solicitantului în ceea ce privește depunerea și verificarea documentelor dosarului proiectului, cunoscută reclamantei, aceasta trebuia să acționeze cu maximă diligență în a se conforma cerințelor Ghidului, luându-și toate măsurile pentru a depune până la data limită – 16 august 2011 la dosarul proiectului documentele obligatorii, respectiv Bilanț 2010 - din care să rezulte clar, cert, data depunerii și înregistrării legale conform actelor normative și instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice la organele competente. Or, în cauză, clarificările/dovezile privind data depunerii și înregistrării legale la organele competente a acestui document au fost aduse de reclamant ulterior etapei verificării conformității administrative, inclusiv emiterii deciziei contestate, prin adresa din 28 februarie 2013 emisă de A.N.A.F.

Cluj. Această adresă, într-adevăr, confirmă data depunerii bilanțului, respectiv 8 martie 2011, însă acesta nu poate fi opusă autorității pârâte și nu face dovada că documentul depus la dosarul proiectului, avut în vedere la momentul evaluării, a respectat cerințele din Ghidul solicitantului, menționate expres în Cap.III 2.1.

A pct. 9. Instanța de fond, în mod eronat, la pronunțarea soluției a avut în vedere data depunerii bilanțului la organele fiscale, ori nu aceasta era problema care se impunea a fi dezlegată, ci aceea dacă intimata-reclamantă a făcut dovada că documentul depus la dosarul proiectului respecta cerințele din Ghid, respectiv cuprindea în mod clar/cert dovada datei depunerii și înregistrării legale la organul competent, pentru că acesta era supus verificării, atât sub aspectul formei/certificării, datării cel mai târziu la data depunerii proiectului, cât și al conținutului, fiind sancționată depunerea ulterioară a documentelor cu respingerea proiectului, astfel cum prevăd expres dispozițiile Cap.III 2.2.

din Ghidul solicitantului menționate anterior. Prin urmare, față de aceste considerente, instanța de recurs reține că fiind corectă decizia contestată, acțiunea reclamatei fiind neîntemeiată și urmează a fi respinsă în integralitate. În consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, va admite recursul, va casa sentința recurată și va respinge în integralitate acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 395 din 10 iulie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și respinge în integralitate acțiunea formulată de reclamanta SC T.P. SRL, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie 2015.