ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față,constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 125 din 5 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în baza art. 253

1

C. pen., a condamnat inculpatul O.T.,fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., obligă inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin Rechizitoriul nr. 649/P/2012 întocmit la data de 18 aprilie 2013 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată a inculpatului O.T. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 253

1

C. pen., constând în aceea că, în calitate de consilier local al comunei Bârgăuani, județul Neamț, în ședința consiliului din data de 31 ianuarie 2012, a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea scoaterii la licitație publică în vederea concesionării suprafeței de 400,66 ha pășune, în scopul participării la licitația organizată în data de 20 februarie 2012, în calitate de reprezentant al Asociației crescătorilor de animale TALPA. Licitația a fost în data de 20 februarie 2012, iar inculpatul a câștigat în numele asociației dreptul de concesionare.

Dosarul cauzei s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 590/321/2013.

În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul O.T. și martorii O.M., B.N., V.G., V.M., C.Ș., M.V., M.D., Ș.P., D.N., D.M., C.M., C.V., Ș.P. și D.I.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că inculpatul O.T. a fost ales în funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Bârgăuani, județul Neamț, la alegerile din luna iunie 2008, pentru mandatul 2008 - 2012, fiind reales ca și consilier local pentru mandatul 2012 - 2016.

La începutul anului 2011, pentru a ajuta crescătorii de animale de pe raza comunei să acceseze fondurile europene, Consiliul Local al comuna Bârgăuani a hotărât scoaterea la licitație publică în vederea închirierii a unor suprafețe de pășune de pe raza comunei, însă impedimente legate de condițiile de participare au condus la eșecul procedurii de licitație. În aceste condiții, Consiliul Local a adoptat o nouă hotărâre, la data de 10 mai 2011, prin care se aproba arendarea suprafețelor de pășune către crescătorii de animale pentru o perioadă de 1 an.

În baza acestei hotărâri, la data de 10 mai 2011, s-a încheiat Contractul de arendare nr. 3844/2011 între Consiliul Local al comuna Bârgăuani și Asociația crescătorilor de animale TALPA (reprezentată de inculpatul O.T.), având ca obiect suprafața de 84,4 ha pășune, contractul fiind valabil până la data de 10 mai 2012. În baza acestui contract, pentru anul 2011, Asociația crescătorilor de animale TALPA a încasat de la APIA suma de 33.381,54 RON.

La începutul anului 2012, pentru a putea accesa din nou fondurile APIA în termenul prevăzut de lege pentru acordarea lor și în noile condiții prevăzute de legiuitor, s-a impus reglementarea statutului suprafețelor de pășune folosite de asociațiile de crescători de animale, fiind necesară transformarea arendării în concesiune. Referatul cu propunerea de scoatere la licitație a suprafețelor de pășune din comună, în vederea concesionării a fost întocmit de V.P., fiind ulterior prezentat Proiectul de hotărâre privind aprobarea scoaterii la licitație publică în vederea concesionării a suprafeței de 400,66 ha pășune; actul normativ a fost pus în discuția comisiilor reunite ale Consiliului Local Bârgăuani în data de 30 ianuarie 2012, ocazie cu care s-a avizat favorabil concesionarea pe o durată de 3 ani. Proiectul a fost avizat în unanimitate, inclusiv de inculpatul O.T., membru al comisiei juridice. A doua zi, proiectul a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Bârgăuani la punctul 3, iar, pe parcursul dezbaterilor: consilierul local X.M. problema conflictului de interese în care se afla inculpatul O.T., deținând o dublă calitate: participant la adoptarea hotărârii și beneficiar al acesteia. În final, la momentul supunerii la vot, proiectul de hotărâre a fost aprobat cu o singură abținere (cea a consilierului local C.M.), inculpatul O.T. votând în favoarea proiectului devenit Hotărârea nr. 3 din 31 ianuarie 2012.

În baza acestei hotărâri, a fost emis caietul de sarcini privind concesionarea suprafețelor de pășune de pe raza comuna Bârgăuani, iar primarul a dispus constituirea comisiei de licitație, în următoarea componență: V.P. - președinte; D.M. - secretar; D.N., D.I. și B.M. - membri. Licitația a fost organizată cu respectarea regulilor de publicitate, stabilindu-se data de 20 februarie 2012 pentru derularea procedurilor de adjudecare.

La data de 17 februarie 2012, inculpatul O.T. a formulat cererea prin care solicita înscrierea la licitație, în calitate de președinte al Asociației crescătorilor de animale Talpa.

La data de 20 februarie 2012 a fost organizată licitația publică. Asociația crescătorilor de animale Talpa a obținut concesionarea suprafeței de 71,90 ha pășune. Asociația a depus cererea pentru acordarea de subvenții, APIA acordând Asociației crescătorilor de animale TALPA suma de 33.618 RON. Această sumă a fost cheltuite în folosul membrilor asociațiilor, beneficiari direct fiind și inculpatul O.T.

Instanța a reținut că inculpatul O.T. nu putea lua parte la deliberarea și adoptarea Hotărârii nr. 3/2012 a Consiliului Local Bârgăuani, având un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor. La momentul dezbaterii, interesul său nu era doar unul prezumat și ipotetic, ci unul specific și concret, în condițiile în care inculpatul participase deja în cursul anului 2011, în calitate de reprezentant al Asociației crescătorilor de animale Talpa, la arendarea unei suprafețe de pășune (contract valabil la momentul dezbaterii transformării arendei în concesiune), păstrându-și calitatea și în cursul anului 2012. Mai mult, la data de 15 mai 2012, inculpatul a devenit chiar președinte al asociației, fondată de trei persoane în anul 2008 și înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei Piatra-Neamț în urma pronunțării încheierii din data de 31 iulie 2008 în Dosarul nr. 4542/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț.

Instanța de fond a reținut că fapta comisă de inculpat este o infracțiune de pericol și nu de prejudiciu și incriminează atitudinea funcționarului care creează toate premisele existenței reale a unui folos material, indiferent dacă acesta este valorificat sau nu, este dovedită cu procesele-verbale de sesizare din oficiu; documentația legată de licitația din data de 20 februarie 2012; documentația APIA - Centrul Județean Neamț; documentația legată de arendare; declarațiile martorilor V.M., O.M., V.G., C.Ș., Ș.P., C.V., S.G., C.M., D.M., B.M., D.N., D.I., Ș.P., coroborate cu declarațiile inculpatului O.T.

Instanța de fond a apreciat că în drept, fapta inculpatului O.T., constând în aceea că, în calitate de consilier local al comuna Bârgăuani, județul Neamț, în ședința consiliului din data de 31 ianuarie 2012, a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea scoatem la licitație publică, în vederea concesionării, a suprafeței de 400,66 ha pășune, iar la licitația organizată în data de 20 februarie 2012, inculpatul a participat în calitate de reprezentant al Asociației crescătorilor de animale Talpa, câștigând în numele asociației dreptul de concesionare pentru suprafața de 71,90 ha pășune, în baza contractului de concesiune asociația obținând de la APIA subvenții în valoare de 33.618 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese prevăzută și pedepsită de art. 253 C. pen.

Inculpatul s-a apărat invocând faptul că la data licitației și discutării proiectului de hotărâre din 31 ianuarie 2012 nu era președintele asociației, fiind ales după această dată; consilierul local nu poate avea calitatea de funcționar public, existând incompatibilitate între funcția de consilier local și funcționar public; asociația crescătorilor de animale este o asociație non-profit, iar el nu a urmărit obținerea unui folos material; a participat la licitație pentru creșterea veniturilor bugetare ale comunei, neputându-se considera că a comis fapta de conflict de interese.

Instanța a reținut că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 253

1

C. pen. este funcționarul public, așa cum este el definit de art. 147 alin. (1) C. pen., iar potrivit acestor ultime dispoziții prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 C. pen.

Consilierul local își exercită atribuțiile în serviciul consiliului local care funcționează ca autoritate a administrației publice locale, rezolvând treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii, astfel încât în mod evident are calitatea de funcționar public.

Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de îndeplinire a unui act ori de participare la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material. Participarea la luarea unei decizii semnifică îndeplinirea unei atribuții de serviciu în situația în care decizia nu aparține în totalitate funcției.

Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative. Prima instanță a mai arătat că, un conflict de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale funcționarului public, în care funcționarul are interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților oficiale.

Inculpatul, în calitate de consilier local, a participat la adoptarea Hotărârii nr. 3 din 31 ianuarie 2012. a Consiliului Local Bârgăuani prin care s-a aprobat scoaterea la licitație publică în vederea concesionării a suprafeței de 400,66 ha pășune. Potrivit art. 46 alin. (1) din Legea 215/2001 nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

S-a reținut astfel că inculpatul avea un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii, în condițiile în care participase deja în cursul anului 2011, în calitate de reprezentant al Asociației crescătorilor de animale Talpa, la arendarea unei suprafețe de pășune (contract valabil la momentul dezbaterii transformării arendei în concesiune), păstrându-și calitatea și în cursul anului 2012.

Pentru existența infracțiunii este necesar ca prin fapta săvârșită să se realizeze direct sau indirect, un folos material pentru sine sau pentru celelalte persoane enumerate în cuprinsul art. 253

1

C. pen.

În speță, instanța a reținut că folosul material constă în suma de 33.618 RON pe care Asociația Crescătorilor de animale Talpa a obținut-o drept subvenție de la APIA, sumă ce a fost cheltuită în folosul asociației, beneficiar direct fiind și inculpatul în calitate de membru și nu are nicio relevanță faptul că inculpatul nu avea calitatea de președinte al asociației, în condițiile în care a beneficiat de subvențiile acordate. Totodată, instanța a constatat că la data desfășurării licitației, inculpatul exercita în fapt atribuțiile de președinte, formulând, în această calitate, cererea prin care solicita înscrierea la licitație.

De asemenea, curtea a apreciat că nu are nicio relevanță faptul că folosul material s-a realizat în favoarea unei asociații non profit, atâta timp cât această asociație urmărește realizarea unui interes de grup (crescătorii de animale din satul Talpa), grup din care face parte și inculpatul.

În lumina acestor argumente logico-juridice, constatând că fapta supusă judecății, există, constituie infracțiune și este prevăzută de legea penală, instanța a dispus condamnarea inculpatului. La individualizarea pedepsei curtea a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret a faptei săvârșite, împrejurările săvârșirii faptei, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului care îl caracterizează în mod pozitiv, referitoare la reputația și conduita anterioară ale acestuia, motiv pentru care o pedeapsă egală cu minimul special a fost apreciată proporțională cu gravitatea faptei.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, curtea a reținut că natura faptei săvârșite, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiului acestora a fost interzis pe durata executării pedepsei principale.

Curtea a apreciat că scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins și fără executarea acesteia, având în vedere că sunt întrunite și celelalte condiții prev. de art. 81 C. pen. și că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment pentru inculpat și chiar fără executarea pedepsei aceasta nu va mai săvârși infracțiuni, motiv pentru care a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. și, în temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen.

Nu în ultimul rând, având în vedere pericolul social ridicat al infracțiunii de conflict de interese prin vătămarea sau punerea în pericol a desfășurării activităților de interes public, reflectat și de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și activitatea vizată în concret de această infracțiune - încrederea în funcționarii publici -, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului nu este lipsită în mod vădit de importanță; dimpotrivă, valorile apărate de lege necesită aplicarea unui tratament juridic exemplar și preventiv, care exclude aplicarea, în cauză, a prevederilor art. 181 C. pen.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul O.T., cale de atac recalificată în temeiul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 ca și apel. Inculpatul a solicitat achitarea pentru că fapta nu există în materialitatea ei, potrivit dispozițiilor art. 16 lit. a) C. proc. pen. și că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de care este acuzat, conform art. 16 lit. c) C. proc. pen.

Examinând apelul prin prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Infracțiunea de conflict de interese constă în fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Pornind de la definiția legală cuprinsă în art. 147 alin. (2) C. pen., care înțelege prin noțiunea de funcționar: funcționarul public precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane juridice de drept privat, putem observa că alesul local este funcționar doar dacă avem în vedere sensul de funcționar public al conceptului și nu cel de salariat, persoană aflată într-un raport de muncă cu un angajator privat. Alesul local nu se poate identifica cu salariatul, aceasta deoarece niciodată un primar, președinte de consiliu județean, consilier local sau județean nu va putea desfășura o activitate în serviciul său pentru și sub autoritatea unei persoane juridice de drept privat: societate comercială, asociații, fundații, sindicate, activitatea lui, a alesului, fiind îndreptată exclusiv spre satisfacerea unui interes public.

Ca atare, calitatea de consilier local îndeplinește condiția specială a calității subiectului activ cerută de lege, pentru infracțiunea de conflict de interese.

Înalta Curte reține că, pentru a se putea dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. c) C. proc. pen./art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, ar trebui să nu fie întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese reținută în sarcina inculpatului, or, în cauza de față, latura obiectivă a acestei infracțiuni, ca și cea subiectivă sunt îndeplinite. Astfel inculpatul a participat la luarea unei decizii ce ulterior a generat un profit. Folosul material a constat în suma de 33.618 RON pe care Asociația Crescătorilor de animale Talpa a obținut-o drept subvenție de la APIA, sumă ce a fost cheltuită în folosul asociației, beneficiar direct fiind și inculpatul în calitate de membru,

Latura subiectivă a infracțiunii, este intenția directă, care rezultă din însăși modalitatea de săvârșire a faptelor, din numărul și succesiunea actelor de executare.

Fapta săvârșită de inculpatul O.T., care, în calitate de consilier local a participat la o ședință în consiliu și a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea scoaterii la licitație publică în vederea concesionării a suprafeței de 400,66 ha pășune, în scopul participării ulterioare la licitația organizată, în calitate de reprezentant al Asociației crescătorilor de animale TALPA, inculpatul câștigând, în numele asociației, dreptul de concesionare pentru suprafața de 71,90 ha pășune, în baza contractului de concesiune asociația obținând de la APIA subvenții în valoare de 33.618 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253

1

C. pen.

Probatoriul în cauză este apt "să răstoarne prezumția de nevinovăție" alcătuit predominant din înscrisuri, evaluate de prima instanță riguros.

De altfel motivele de apel sunt contradictorii, inculpatul prin apărător susținând și inexistența faptei, respectiv inexistența oricărei modificări în realitatea obiectivă, dar și faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii (inexistente).

Pentru aceleași considerente Înalta Curte constată că este nefondată solicitarea inculpatului de achitare pe motiv că fapta nu există în materialitatea ei.

La individualizarea sancțiunii aplicate inculpatului, instanța de fond a dat eficiență corespunzătoare criteriilor generale prevăzute în art. 72 C. pen.

Din oficiu, instanța analizând aplicarea art. 5 C. pen. se constată că legea penală mai favorabilă este C. pen. anterior, atât din prisma limitei minime a pedepsei prevăzute de legiuitor, cât și a modalității de executare, fiind incidente dispozițiile art. 15 din Legea nr. 187/2012.

Pentru aceste motive Înalta Curte, în temeiul art. 420 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul O.T. împotriva Sentinței penale nr. 125 din 5 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul O.T. împotriva Sentinței penale nr. 125 din 5 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2014.

Procesat de GGC - LM