ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 497/2014

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.C.F. a chemat în judecată pârâții S.S.P.R.

din Decembrie 1989 și C.P.R. din Decembrie 1989, solicitând obligarea pârâților

la analizarea, verificarea și acordarea certificatului doveditor al calității

de revoluționar, având în vedere participarea activă și de notorietate (alături

de mulți alți revoluționari care au certificate de revoluționar) la evenimentele

din timpul Revoluției din Decembrie 1989.

În

motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a participat nemijlocit la

evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989, desfășurând activitate

de pază, înarmat, la clădirea Securității din Brașov, și că, deși participarea

sa a fost de notorietate și este susținută de acte, martori, probe aflate în

dosarul depus la S.S.P.R., pârâtele au refuza să-i elibereze certificatul

doveditor al calității de revoluționar.

Prin

sentința civilă nr. 1828 din 8 martie 2011, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile autorității

de lucru judecat, prescripției dreptului la acțiune, lipsei procedurii

prealabile, invocate de pârâtul S.S.P.R. din Decembrie 1989; a respins excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C.P.R. din Decembrie

1989; a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul S.S.P.R.

din Decembrie 1989, și, în consecință, a respins acțiunea formulată de

reclamantul C.C.F. ca inadmisibilă.

Împotriva

sentinței civile nr. 1828 din 8 martie 2011 a declarat recurs reclamantul C.C.F.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin Decizia civilă nr. 1932

din 6 aprilie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca nefondat recursul astfel declarat.

Recurentul C.C.F. a

formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 1932 din 6

aprilie 2012, întemeiată pe dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ., iar la

termenul din 13 noiembrie 2012, judecata cauzei a fost suspendată pentru lipsa

nejustificată a părților, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Cauza a fost repusă

pe rol din oficiu, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an și pentru a se

verifica incidența dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., o

rice

cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice

altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva

incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Cum în

cauză nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau

suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249 - 251 C. proc. civ.

, Înalta Curte va

face aplicarea

dispozițiilor art. 252 alin. (1) din

același cod, constatând din oficiu că s-a perimat

contestația în anulare

formulată de C.C.F. împotriva Deciziei civile nr. 1932 din 6 aprilie 2012 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal

.

Deși

contestatorul a formulat, la data de 25 noiembrie 2013, cerere de repunere a

cauzei pe rol, se constată că acest act nu este de natură a întrerupe cursul

perimării, fiind înregistrat după împlinirea termenului de un an prevăzut de

dispozițiile legale sus-citate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată

contestația în

anulare formulată de C.C.F. împotriva Deciziei civile nr. 1932 din 6 aprilie

2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2014.