ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 87/2016

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată

următoarele:

Prin

Decizia civilă nr. 2586/R din 5 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apei Oradea

în Dosarul nr. 12034/111/2010, a fost respins, ca neibndat, recursul civil

declarat de contestatorul P.l., în contradictoriu cu intimații pârâți Consiliul

Județean Bihor și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai" Oradea, împotriva

sentinței civile nr. 956/LM din 27 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul

Bihor, pe care o menține în întregime,

Prin

Decizia civilă nr. 145 din 21 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel

Oradea, secția I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

formulată de revizuientul P.l. împotriva Deciziei civile nr. 2586/R din 8 iunie

2012, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care a menținut-o în întregime.

În

sinteză, instanța a reținut că, prin decizia civilă a cărei revizuire se

solicită, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondat recursul declarat de

contestatorul P.l. împotriva sentinței civile nr. 956/LM din 27 septembrie 2011

pronunțată de Tribunalul Bihor. Revizuirea este inadmisibilă întrucât conform art.

322 alin. (1) C. proc. civ. se poate cere revizuirea unei hotărâri hotărâri

pronunțate de o instanță de recurs, pentru una din situațiile prevăzute în cele

8 puncte ale art. 322 C. proc. civ., numai atunci când hotărârea evocă fondul. împotriva

acestei decizii a declarat recurs revizuentul, la data de 28 ianuarie 2014, invocând

faptul că, în raport de probele ce au fost administrate, este greșită soluția

reținută prin Decizia civilă nr. 2586/R din 8 iunie 2012, pronunțată de Curtea

de Apei Oradea.

Prin încheierea de ședință din 12 iunie 2014, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția l civilă, a suspendat judecata recursului, în

conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,

constatând lipsa părților la dezbateri.

înalta

Curte constată că în cauză sunt incidente dispozițiile ari 248 C. proc. civ.

referitoare la perimare, având în vedere armatoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ.,

cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data de 24 septembrie 2015, pentru a

se verifica dacă sunt întrunite cerințele art. 248 alin. (1) din același cod.

Conform acestui din urmă text, orice cerere de chemare

în judecată, contestație, apel, revizuire și orice altă cerere de reformare sau

de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în

nelucrare, din vina părțit, timp de 1 an.

Ca atare, perimarea apare ca o sancțiune determinată de lipsa

de stăruință a părților în soluționarea litigiului, ea având un caracter mixt,

atât de sancțiune cât și de desistare de la judecată.

În definirea perimării, rămânerea cauzei în nelucrare și

culpa părții sunt două elemente esențiale, sancțiunea procedurală extinzându-și

domeniul de acțiune și asupra căilor de atac.

În speță, din culpa părților, cauza a rămas în nelucrare de la

12 iunie 2014, data suspendării cauzei, nemaifund întocmit nîciun act de

procedură, fiind îndeplinite astfel condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

Se constată așadar că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile

art. 248 și urm. C. proc. civ., cererea de recurs fiind perimată de drept, ca o

consecință a lipsei de stăruință a părților în desfășurarea activității

judiciare.

În consecință, se va constata, din oficiu, că a operat

sancțiunea prevăzuta de lege, recursul declarat de revizuentul P.l. împotriva Deciziei

civile nr. 145/R din 21 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea,

secția I civilă, fiind perimat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Constată perimat recursul declarat de revizuentul P.l. împotriva Deciziei

civile nr. 145/R din 21 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea,

secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2016.