ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.04.2015

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1177/2015

HOTĂRÂRE
29.04.2015
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1177/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1177/2015

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 13 octombrie 2014, sub nr. 5873, revizuenții A. și B. au formulat revizuire împotriva Sentinței civile nr. 17410 din 21 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Iași, secția civilă, în Dosarul nr. x/245/2010, solicitând admiterea cererii și anularea sentinței atacate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 4 și 5 C. proc. civ. de la 1865, aplicabile în speță, având în vedere că acțiunea a fost promovată la data de 11 august 2010, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă.

Intimații C. și D. au depus la dosar precizări, prin care au invocat excepția privind competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cererii de revizuire și excepția tardivității cererii de revizuire.

Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, în temeiul dispozițiilor art. 159

1

raportat la art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cu referire la art. 105 alin. (1) din același act normativ, apreciază că aceasta este întemeiată și, în consecință, constată că nu este competentă să soluționeze prezenta cerere de revizuire pentru următoarele considerente:

Este de reținut că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor, într-o anumită ordine, precum și soluționarea acestora de către instanța prevăzută de lege.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Înalta Curte constată că, în speță, revizuenții A. și B. au învestit instanța cu o cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 17410 din 21 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Iași, secția civilă, în Dosarul nr. x/245/2010, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 și 5 C. proc. civ.

Conform art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse, având în vedere că, în speța de față, se solicită revizuirea Sentinței civile nr. 17410 din 21 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Iași, secția civilă, în raport de temeiurile de drept invocate și de dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, conform art. 158 alin. (3) cu referire la art. 159

1

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competenta de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 17410 din 21 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Iași, secția civilă, în Dosarul nr. x/245/2010, în favoarea Judecătoriei Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2015.

Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1105/2014
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea lucrărilor și actelor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, la data de 13 iulie 2013, sub nr. 69
ÎCCJ 2015-04-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1047/2015
Decizia nr. 1047/2015 Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 175/R din 5 decembrie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins ca inadmisibil re
ÎCCJ 2015-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 809/2015
B.M.F. Prin cererea înregistrată la 5 ianuarie 2015, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., C.P. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 216/2014 din 30 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civ
ÎCCJ 2015-06-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1498/2015
a doua hotărâre. Prin Sentința civilă nr. 202 din 12 februarie 2014, Tribunalul Botoșani, în temeiul art. 322 pct. 7 coroborat cu art. 323 alin. (2) teza ultimă C. proc. civ., a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declin
ÎCCJ 2015-04-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1033/2015
pe rolul căreia a fost introdusă cererea de revizuire - prin decizia nr. 109 din 18 februarie 2015 - a admis excepția de necompetență materială în soluționarea cererii de revizuire și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluțio
Sursă