ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 810/2016
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 810/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 810/2016
Asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția I civilă, sub nr. x/35/2015, A. și B. au solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 235/2015/R din 23 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în Dosarul nr. x/271/2012, în temeiul dispozițiilor art. 509 pct. 1 C. proc. civ.
Prin încheierea de ședință din 24 septembrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei formulată de B. și A., motivat de faptul că părțile nu s-au prezentat și nici nu au solicitat judecarea în lipsa lor.
Împotriva încheierii de ședință din 24 septembrie 2015 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, B. și A. au formulat recurs în temeiul dispozițiilor art. 414 din N.C.P.C., în dezvoltarea căruia au solicitat să se constate că suspendarea cauzei nu a fost justificată, în condițiile în care au solicitat un nou termen pentru angajarea unui avocat.
Înalta Curte conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu, și a reținut următoarele:
Prealabil examinării excepției, se reține că dispozițiile N.C.P.C. invocate de recurenți nu sunt aplicabile, întrucât prezentul litigiu a fost dedus judecății anterior intrării acestuia în vigoare, motiv pentru care prezentului recurs i se aplică prevederile V.C.P.C.
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea, precum și efectele acestora sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și în ordinea reglementată de legiuitor.
Prin urmare, pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, instanța este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitate stabilite de legea procesuală civilă și a respinge, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile legii hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
Totodată, dispozițiile art. 2441 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs, care sunt irevocabile, nefiind, deci, susceptibile de recurs.
În speță, se constată ca încheierea de ședință din 24 septembrie 2015 a Curții de Apel Oradea, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs de către B. și A., prin care s-a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Este de observat așadar, că recursul declarat în cauză nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 244
1
C. proc. civ. raportat la art. 299 C. proc. civ., cu referire la existența unei încheieri susceptibile de reformare pe această cale.
În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții B. și A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții B. și A. împotriva încheierii din 24 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2016.