ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3578/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3578/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Decizia nr. 3578/2012
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Procedura în fața primei instanțe;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 10 august 2010, sub nr. x/2/2010, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. - Organism Intermediar pentru C.: anularea Deciziei nr. 5/CSC din 10 iunie 2010 emisa de parata prin care i s-a respins contestația formulată pe cale administrativă în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului și legislația europeană; anularea scrisorii de respingere tehnico-financiară din 17 mai 2010 privind proiectului depus (Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice" - C.C.E. 2007-2013), ca fiind data cu încălcarea prevederilor Ghidului solicitantului, legislației comunitare in vigoare, precum si a actelor subsecvente, respectiv raportul tehnico - financiar; obligarea paratei la reevaluarea cererii de finanțare în raport de prevederile Ghidului solicitantului și a dispozițiilor legale în materie și, pe cale de consecință, aprobarea finanțării.
În motivarea acțiunii,
reclamanta
a arătat că a
depus cererea de finanțare însoțită de documentele aferente, iar prin scrisoarea de clarificare din 20 noiembrie 2009, în conformitate cu Instrucțiunea din 07 septembrie 2009 a Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial - C.C.E., i s-a solicitat sa transmită cel puțin "2 oferte de preț în original pentru elementele de cost corespunzătoare pct. 3 și 4 din tabelul 4.1 al cererii de finanțare, astfel încât sa rezulte modul in care a estimat acest buget".
A arătat reclamanta că s-a conformat,
depunând documentele solicitate, deși consideră că prin această Instrucțiune se solicită date suplimentare fata de Ghid.
A mai susținut reclamanta că, în condițiile în care, ulterior, i s-a emis scrisoarea de aprobare administrativă și a eligibilității proiectului din 17 mai 2010 prin care i s-a făcut cunoscut că proiectul „îndeplinește criteriile administrative si de eligibilitate stabilite de către Ghid”, apare ca nelegală scrisoarea de respingere a proiectului mai sus menționat, care i-a fost comunicată din aceeași dată, 17 mai 2010 de Serviciul Evaluare si Selecție din cadrul O.I.-C., însoțită de motivarea respingerii.
A precizat reclamanta că împotriva acestei scrisori de respingere a formulat contestație la data de 27 mai 2010, respinsă prin Decizia nr. 5/CSC din 10 iunie 2010 a paratei.
În combaterea acestei decizii și a scrisorii de respingere, reclamanta a afirmat că mențiunile făcute în scrisoarea de respingere tehnico-financiară în ceea ce privește neacoperirea finanțării nerambursabile prin implementarea proiectului și creșterea cu 5% a cifrei de afaceri sunt nefondate și nelegale, deoarece în ghidul solicitantului mențiunile de mai sus nu sunt definite ca și criterii de eligibilitate.
Din examinarea Ghidului solicitantului se observă că nu există alte condiții sau documente de prezentat, în afară de declarația de angajament. Nu există criterii legate de mărimea cifrei de afaceri a solicitantului și/sau față de mărimea profitului său.
De asemenea, nu exista prevederi în Ghidul solicitantului referitoare la un raport dintre rezultatele exercițiului financiar precedent si rezultatele parțiale la data depunerii proiectului.
Cu toate acestea comisia de soluționare a contestației a avut in vedere asemenea criterii ce nu sunt prevăzute in ghid, încălcând dreptul reclamantei de a accede la fondurile comunitare pentru C. și toate principiile regulamentelor europene de accesare a acestor fonduri.
La data de 14 decembrie 2010, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și menținerea ca temeinică și legală atât a Deciziei nr. 5/CSC din 10 iunie 2010, cât și a Deciziei comisiei de evaluare tehnică conform raportului de evaluare tehnică.
2.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 2272 din 23 martie 2011, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulata de SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul B. - Organism Intermediar pentru C., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că p
roiectul depus de reclamantă a parcurs prima etapă a evaluării, cea de evaluare din punct de vedere administrativ și al eligibilității unde proiectul a fost declarat admis în faza următoare de evaluare (admitere pentru care era suficient să îndeplinească cumulativ criteriile din anexa 3 - Grila de verificare), aspect care i-a fost comunicat prin scrisoarea din 17 mai 2010.
În a doua etapă, aceea a evaluării tehnico-financiare, proiectul a fost examinat de 2 evaluatori experți, conform cap. III pct. 6.2. din Ghid, pe baza Grilei de evaluare tehnică și financiară prevăzută în anexa 4 a Ghidului, în final fiind respins cu motivarea că din datele sale, creșterea prognozată a cifrei de afaceri ca urmare a implementării proiectului nu acoperă valoarea finanțării nerambursabile.
Or, în vreme ce Comisia de evaluare nu s-a situat în afara reglementării europene și nici a celei interne și și-a argumentat decizia de respingere cu date concrete rezultate din chiar proiectul depus de reclamantă, aceasta din urmă nu a făcut vreo dovadă că situația sa financiară ar fi fost reținută în mod greșit de Comisie, mulțumindu-se să interpreteze de o manieră proprie dispoziția din Ghid referitoare la condiția esențială ca solicitantul să fi obținut profit în ultimul exercițiu financiar înaintea depunerii cererii de finanțare, necorelând-o cu dispozițiile referitoare la îndeplinirea celorlalte condiții, cum este cea a capacității financiare amintite mai sus și care este în strânsă legătură cu cifra de afaceri și cu valoarea profitului.
Față de aceste împrejurări, Curtea a constatat că actele emise de pârâtă sunt temeinice și legale, neimpunându-se desființarea lor și reevaluarea cererii de finanțare, motiv pentru care - în baza art. 18 și art. 20 din Legea nr. 554/2004 - va respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată în raport cu dispozițiile art. 8 alin. (1) din Lege.
3.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamanta SC A. SRL a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, societatea recurentă prezintă istoricul cauzei și invocă dispozițiile legale incidente, susținând că atât decizia de respingere a contestației, cât și scrisoarea de respingere tehnico-financiară sunt nelegale.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, criticile formulate de recurentă, precum și de reglementările legale incidente, inclusive cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, recurenta
-reclamantă a solicitat finanțare pentru Proiectul „Creșterea competitivității economice și dezvoltarea durabilă prin accesul la noi piețe și internaționalizare a SC A. SRL”, depunând cererea însoțită de documentele necesare potrivit Ghidului solicitantului “Sprijin pentru accesul de noi piețe și internaționalizare”, la Organismul Intermediar pentru C.
Proiectul depus de recurenta-reclamantă a parcurs prima etapă a evaluării, cea de evaluare din punct de vedere administrativ și al eligibilității unde proiectul a fost declarat admis în faza următoare de evaluare (admitere pentru care era suficient să îndeplinească cumulativ criteriile din anexa 3 - Grila de verificare), aspect care i-a fost comunicat prin scrisoarea de aprobare administrativă și a eligibilității proiectului
din 17 mai 2010.
În a doua etapă, aceea a evaluării tehnico-financiare, proiectul a fost examinat de 2 evaluatori experți, conform cap. III pct. 6.2. “Evaluarea tehnică și financiară a proiectului” din Ghidul solicitantului, pe baza Grilei de evaluare tehnică și financiară prevăzută în anexa 4 a Ghidului, în final fiind respins cu motivarea că din datele sale, creșterea prognozată a cifrei de afaceri ca urmare a implementării proiectului nu acoperă valoarea finanțării nerambursabile, fiind, astfel, încălcate prevederile cap. II.1.2 “Eligibilitatea proiectelor” potrivit cărora scopul și obiectivele proiectului trebuie să vizeze creșterea competitivității întreprinderilor precum și obiectivul Axei Prioritare 1 din cadrul Programul Operațional Sectorial - C.C.E. Acest lucru a fost comunicat intimatei-reclamante prin Scrisoarea de respingere tehnico financiară din 17 mai 2010.
Față de situația de fapt expusă, Înalta Curte constată că în mod corect instanța de fond a apreciat faptul că nu este vorba de o contradicție între actele emise de către intimatul-pârât, respectiv scrisoarea de aprobare administrativă și a eligibilității proiectului din
17 mai 2010
și scrisoarea de respingere tehnico financiară
din 17 mai 2010, câtă vreme ele privesc rezultatele unor etape diferite de evaluare, iar îndeplinirea criteriilor administrative și de eligibilitate ca rezultat al primei etape de evaluare a proiectului creează o vocație pentru solicitant de a parcurge și cea de a doua etapa de evaluare tehnico-financiară, și nu un drept al acesteia de a obține și finanțarea.
Sub aspectul criticilor aduse pe fondul scrisorii de respingere,
Înalta Curte apreciază că instanța de fond a dat o legală interpretare a dispozițiilor înscrise în Ghidul solicitantului care prevede în cap. II“ Condiții de eligibilitate a solicitantului proiectului”, II.1.1 “Criterii de eligibilitate a solicitantului“, pct. 4 lit. b) că: „capacitatea financiară are în vedere capacitatea solicitantului de a asigura contribuția proprie la valoarea cheltuielilor eligibile, capacitatea de a asigura finanțarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului (inclusiv a cheltuielilor conexe proiectului) și cea de asigurare a resurselor financiare necesare implementării corespunzătoare a proiectului până la rambursarea/ decontarea cheltuielilor eligibile”.
Astfel, în mod corect a apreciat instanța de fond că respingerea proiectului se poate justifica prin raportare la
cifra de afaceri a solicitantului, întrucât un astfel de criteriu apare prevăzut la pct. 4 lit. b) din cap. II al Ghidului Solicitantului, în condițiile în care este de necontestat că verificarea capacității financiare, ca și criteriu de eligibilitate a solicitantului, nu se poate face decât prin prisma analizei unor indicatori economici, înscriși în bilanțul contabil al respectivei societăți comerciale, printre care și cifra de afaceri.
În consecință, Înalta Curte constată că instanța de fond, printr-o analiză detaliată a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, și printr-o interpretare justă a dispozițiilor legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, a apreciat că
respingerea tehnico-financiară a proiectului reclamantei are o bază legală fundamentată
, observând că atât Comisia de evaluare, cât și ulterior, Comitetul de soluționare a contestațiilor, prin deciziile pronunțate, nu s-au situat în afara reglementării europene și nici a celei interne, ci și-au argumentat decizia de respingere a proiectului, respectiv a contestației, cu date financiare concrete rezultate din chiar proiectul depus de către reclamantă, aceasta din urmă nefăcând vreo dovadă că situația sa financiară ar fi fost reținută în mod greșit de către evaluatori, mulțumindu-se fie să facă referire la situația financiară a altor solicitanți, fie să interpreteze de o manieră proprie dispoziția din Ghid referitoare la capacității financiară amintită mai sus și care este, fără echivoc, în strânsă legătură cu cifra de afaceri și cu valoarea profitului.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta SC A. SRL, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinței nr. 2272 din 23 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2012.