ÎCCJ, decizie (scj.ro #84248)

Săvârșirea faptei în participație.

Desemnarea din oficiu a aceluiași apărător pentru toți inculpații

Cuprins pe materii

: Drept procesual penal.

Partea generală. Acte procesuale și procedurale comune. Asistența juridică și

reprezentarea

Indice alfabetic

: Drept procesual penal

-

asistență juridică

-

apărător desemnat din oficiu

C. proc. pen

., art. 6, art. 171

Desemnarea

de către instanța de apel a aceluiași apărător din oficiu, atât pentru

recurentul inculpat, cât și pentru ceilalți inculpați împreună cu care a

săvârșit infracțiunea, nu constituie o încălcare a dreptului la apărare, dacă

apărătorul a susținut pentru fiecare inculpat motive de apel distincte din care

nu rezultă că între aceștia există interese contrare, iar pentru recurentul

inculpat, care a recunoscut săvârșirea faptei, a solicitat reducerea pedepsei,

conform apelului declarat de acesta.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr.

1561 din 10 martie 2006

Prin sentința penală nr. 206 din 4 octombrie 2005, Tribunalul Buzău a

condamnat, între alții, pe inculpatul Z.F. pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit.

a) și e) C. pen.

Instanța a reținut că, în seara zilei de 11 ianuarie 2005, inculpatul Z.F.,

după o înțelegere prealabilă cu alți doi inculpați, a lovit cu pumnii și

picioarele partea vătămată R.L. până când aceasta a căzut și apoi i-a sustras

verigheta și ceasul de mână. Ulterior, și ceilalți doi inculpați au lovit cu

picioarele partea vătămată aflată la pământ, sustrăgându-i din buzunare

portofelul și suma de 300.000 de lei. În urma agresiunii, partea vătămată a

suferit leziuni ce au necesitat 90-110 zile de îngrijiri medicale.

Prin decizia penală nr. 444 din 18 noiembrie 2005, Curtea de Apel Ploiești a

respins apelurile inculpaților.

Recursul declarat de inculpatul Z.F., în sensul că în apel nu i s-a respectat

dreptul la apărare, fiind asistat de același avocat desemnat din oficiu și

pentru ceilalți doi inculpați cu care avea interese contrare, este nefondat.

Examinând practicaua deciziei atacate se constată că apelanții inculpați

au fost apărați de același avocat desemnat din oficiu, care, însă, a susținut

pentru fiecare inculpat motive de apel distincte, motive ce nu sunt de natură a

dovedi că între inculpatul Z.F. și ceilalți doi inculpați există interese

contrare.

Astfel, inculpatul Z.F. a recunoscut săvârșirea faptei, iar apărătorul a

solicitat în fața instanței de apel reducerea pedepsei, așa cum a cerut și

inculpatul în apelul declarat. Împrejurarea că inculpatul a susținut că fapta

sa nu ar constitui infracțiune, nu este de natură a demonstra necesitatea

apărării sale de către un alt avocat decât acela desemnat pentru toți

inculpații.

În condițiile în care inculpatul Z.F. a recunoscut fapta, martorii oculari au

confirmat participarea acestuia la săvârșirea tâlhăriei, iar apărătorul a

solicitat reducerea pedepsei, conform apelului declarat de inculpat, nu se

poate vorbi despre o încălcare a dreptului la apărare.

În consecință, recursul inculpatului a fost respins.