ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7810/2013

Decizia nr. 7810/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, anularea deciziei de respingere a cererii de finanțare nr. X, comunicată reclamantei prin Notificarea cu privire la neeligibilitatea cererii de finanțare din 21 decembrie 2011, Decizia din 10 februarie 2012 prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată de reclamantă, precum și toate actele subsecvente.

Totodată, reclamanta a solicitat instanței să constate că "Proiectul pilot pentru ferma piscicolă eco-eficientă, la debite reduse, în medii protejate", depus de aceasta, a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului privind Programul Operațional pentru Pescuit (P.O.P.) 2007-2013, Măsura 3.5 - "Acțiuni pilot", corespunzător apelului de proiecte din anul 2011 și în conformitate cu normele legale în vigoare și, drept consecință, poate fi admis la finanțare.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că, împreună cu partenerul său științific Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, a elaborat Proiectul-pilot sus-arătat și a depus la pârât o cerere de finanțare pentru obținerea sprijinului financiar nerambursabil din Fondul European pentru Pescuit (FEP), prin P.O.P., în cadrul Axei prioritare nr. 3 Măsuri de interes comun, Măsura 3.5 - Acțiuni pilot.

În etapa de verificare a conformității administrative și în etapa de verificare pe teren pârâtul a ajuns la concluzia că cererea de finanțare întrunește cerințele legale.

Ulterior însă, pe parcursul procedurii, s-a concluzionat că Proiectul nu are caracter inovativ.

Reclamanta a susținut, în esență, că deciziile pârâtului, prin care s-a stabilit că cererea de finanțare nu este eligibilă din cauză că nu se conturează explicit caracterul inovativ al proiectului, sunt nelegale, întrucât evaluarea proiectului s-a realizat în mod superficial și chiar lipsit de obiectivitate, iar criteriile de evaluare au fost interpretate în mod excesiv, criticând și organismul științific care a realizat analiza proiectului, și susținând că acesta nu a fost unul independent, ci cu posibile interese în raport cu Proiectul și potențial concurent solicitant pe aceeași măsură din P.O.P.

A mai susținut că actele contestate în speță sunt nelegale și prin prisma faptului că proiectul a fost evaluat greșit, fără respectarea prevederilor legale și fără asigurarea unei evaluări imparțiale.

Prin Sentința civilă nr. 61/F-CONT din 27 februarie 2013, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamanta SC A. SRL.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, mai întâi, că pârâtul a respectat legea atunci când a solicitat o evaluare a Proiectului reclamantei din partea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați, iar faptul de a solicita și alte evaluări, deși legea nu mai impunea un astfel de demers, este un aspect care poate fi apreciat ca dovadă de bună credință din partea acestuia și de dorință de a elimina o posibilă eroare în evaluarea proiectului.

Evocând prevederile Ghidului solicitantului pentru P.O.P. 2007 - 2013 Măsura 3.5 - Acțiuni pilot pentru anul 2011, ghid care a fost întocmit pentru informarea potențialilor solicitanți, raportat la înscrisurile depuse în cauză, prima instanță a apreciat că pârâtul a respectat etapele de evaluare, astfel că sub aspect formal nu există abatere de la procedură.

Cât privește procedura în sine și stabilirea priorității verificării unor condiții înaintea altora, a arătat că aceasta este atributul exclusiv al pârâtului și nu poate fi cenzurat de instanță în măsura în care nu se invocă și nu se dovedește că, în acest fel, pârâtul a nesocotit principiile și regulile impuse de normele comunitare în domeniu ori legea națională.

De altfel, eligibilitatea activității proiectului, adică propunerea unei tehnologii inovatoare, este o cerință esențială și prioritară evaluării cererii de finanțare din punct de vedere tehnic și financiar, pentru că doar în măsura în care tehnologia propusă este inovatoare se poate determina în etapa următoare proporția acestei cerințe între celelalte cerințe de evaluare tehnică.

Curtea a mai apreciat că reclamanta nu a furnizat argumente și probe din care să se desprindă concluzia că evaluarea proiectului s-a realizat în mod superficial, iar criteriile de evaluare au fost interpretate în mod excesiv.

A mai arătat că, potrivit art. 20 alin. (1) lit. g) și alin. (2) din Regulamentul nr. 1198/2006, precum și art. 29 alin. (2) din Regulamentul nr. 498/2007 procedurile concrete de urmat pentru un program operațional sunt stabilite de statul membru care derulează programul respectiv, că din documentele prezentate la dosar rezultă faptul că pârâtul a furnizat potențialilor beneficiari informațiile necesare.

Curtea a mai arătat că alegerea organismelor independente în vederea evaluării unui proiectul aparține autorității de gestiune în funcție de costul proiectului și de obiectul acestuia, că reclamanta nu a indicat norme legale care să fi fost încălcate de această alegere, în speță, nu a dovedit că numele organismelor în discuție în speță se regăsesc în lista beneficiarilor unor sume alocate din fondurile publice de finanțare, iar afirmația că e posibil ca acestea să aibă interese nu se sprijină pe nici o dovadă certă sau cel puțin aptă să conducă la prezumții.

Instanța fondului a mai apreciat că evaluarea în sine nu poate fi cenzurată de instanță, fiind vorba despre o apreciere a specialistului în raport de cunoștințele sale profesionale sau/și științifice și potrivit convingerilor proprii, iar, pe de altă parte, evaluările în sine nu sunt acte sau operațiuni administrative.

A concluzionat că pârâtul a respectat legea în evaluarea cererii de finanțare depusă de reclamantă, fiind obligat să ia în considerarea concluziile specialiștilor asupra proiectului acesteia.

Împotriva Sentinței civile nr. 61/F-CONT din 27 februarie 2013 a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului reclamanta a arătat, în esență, următoarele:

Argumentele reținute de instanța de fond sunt nelegale prin raportare la normele comunitare care guvernează Programul Operațional Pescuit, precum și la principiile generale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor europene destinate finanțării proiectelor în domeniul pescuitului.

Sentința recurată este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a art. 41 din Regulamentul Consiliului European nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit ("Regulamentul nr. 1198/2006") - proiectul este eligibil pentru acordarea unei finanțări nerambursabile prin programul operațional pentru pescuit.

Programul Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013 ("P.O.P.") reprezintă un set coerent de priorități care stabilește metodologia prin care se pot accesa fondurile europene nerambursabile alocate României. P.O.P. este finanțat din Fondul European pentru Pescuit, așa cum acesta a fost aprobat prin Regulamentul nr. 1198/2006.

Conform Ghidului solicitantului, coroborat cu art. 41 alin. (1) din Regulamentul nr. 1198/2006, "se pot sprijini proiecte pilot, inclusiv utilizarea experimentală a unor tehnici de pescuit mai selective, destinate dobândirii și difuzării unor cunoștințe tehnice".

Art. 41 alin. (2) - (3) din Regulamentul nr. 1198/2006 prevede că proiectele-pilot eligibile în cadrul acestei măsuri pot "testa, în condiții apropiate de cele reale din sectorul producției, viabilitatea tehnică sau economică a unei tehnologii inovatoare, în scopul dobândirii și răspândirii de cunoștințe tehnice sau economice asupra tehnologiei testate.

Prevederile Regulamentului nr. 1198/2006 au fost detaliate prin normele de aplicare aprobate prin Regulamentul nr. 498/2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului nr. 1198/2006 ("Regulamentul nr. 498/2007") - Conform art. 19 alin. (4) din Regulamentul nr. 498/2007, "în cazul în care costurile totale ale unui proiect-pilot depășesc 1 milion euro, autoritatea de gestiune solicită, anterior aprobării, o evaluare a unui organism independent științific".

Prevederile exprese expuse mai sus se completează cu principiile generale recunoscute de normele comunitare, cu privire la transparență, tratament egal, lipsa conflictului de interese, dreptul la o evaluare imparțială, precum și principiul asigurării confidențialității proiectului.

Sentința recurată este pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept și a principiilor expuse mai sus.

Instanța de fond a reținut în mod eronat că proiectul nu are caracter inovator, dând prevalență unor "evaluări" întocmite de organisme științifice aflate într-un potențial conflict de interese cu societatea, "evaluări" întocmite fără a exista o grilă și/sau criterii de evaluare clare și cunoscute de beneficiar la data întocmirii proiectului.

În viziunea instanței de fond, este irelevant faptul că două organisme, aparent independente și fără conexiune unul cu celălalt, au realizat "două" evaluări tehnice aproape identice (inclusiv sub aspectul greșelilor de tehnoredactare).

Mai mult, instanța de fond a apreciat că nu poate să cenzureze rapoartele de evaluare, ci doar actele administrative emise în considerarea evaluărilor, dacă acestea au fost emise cu nerespectarea legii.

Raționamentul instanței de fond este viciat, instanțele de judecată având competența de a efectua controlul de legalitate al unui act administrativ, atât sub aspect formal, cât și cu privire la temeinicia unui astfel de act. În baza competenței legale, instanțele de judecată sunt ținute să verifice temeinicia unui act administrativ, prin prisma actului final, cât și al actelor preparatorii sau operațiunilor tehnico-administrative care au condus la emiterea actului administrativ.

În plus, instanța de fond a analizat în mod superficial argumentele SC A. SRL cu privire la modalitatea de soluționare a contestației, în condițiile în care comisia a invocat argumente străine de natura pricinii.

Or, instanța de fond a fost chemată să verifice argumentele care au stat la baza respingerii contestației, prin realizarea controlului de legalitate al actului contestat. O argumentație străină de natura pricinii echivalează cu lipsa argumentației, consecința fiind aceea a nulității actului atacat.

Instanța de control judiciar urmează să cenzureze sentința recurată, în caz contrar existând riscul apariției unei practici judiciare contrare legii, conform căreia instanțele de judecată nu ar avea competența de a analiza temeinicia actelor administrative din perspectiva temeiniciei actelor care au stat la baza emiterii actului administrativ supus controlului judiciar.

Contrar celor reținute de către instanța de fond,proiectul are caracter inovator, în sensul prevederilor comunitare citate mai sus, evaluarea realizându-se de organisme științifice care nu au acționat cu imparțialitate.

Pentru aprecierea caracterului inovator al proiectului, instanța ar fi trebuit să aibă în vedere caracterul de noutate al acestuia, din perspectiva mixului de tehnici folosite, precum și din perspectiva abordării unei tehnologii inexistente în funcțiune în România.

Dincolo de abordarea eronată a procesului de evaluare de către A.M.P.O.P. și amestecarea nepermisă a celor două etape ale procesului de evaluare, evaluatorii de proiecte au realizat evaluarea fără a avea aprobate anterior criterii clare de evaluare. În consecință, evaluarea caracterului inovator nu s-a realizat în mod unitar pentru toate proiectele, lăsându-se loc arbitrariului și subiectivismului, în funcție de persoana și de pregătirea evaluatorului desemnat în mod discreționar de către A.M.P.O.P.

În cazul dedus judecății, cererea de finanțare a fost evaluată fără a exista criterii clare pentru determinarea caracterului inovator, criterii care să fi fost cunoscute anterior depunerii cererii de finanțare, în faza elaborării proiectului.

Instanța de fond a ignorat aceste argumente, limitându-se doar la verificarea existenței unui raport de evaluare, fără a analiza și necesitatea existenței unei proceduri și a unor criterii după care să se realizeze efectiv evaluarea caracterului inovator. Mai mult, instanța de fond a apreciat în mod superficial procesul de evaluare, reținând că "procedurile concrete de urmat pentru un program operațional sunt stabilite de statul membru care derulează programul respectiv". Or, prima instanță era ținută să verifice dacă statul membru și-a respectat în mod corect obligațiile legale care îi incumbă cu privire la evaluarea cererii de finanțare, în acord cu principiile care stau la baza procesului de acordare a finanțării nerambursabile.

Instanța de fond a ignorat faptul că aceste proceduri reprezintă un îndrumar pentru evaluarea cererilor de finanțare a proiectelor în cadrul Programelor Operaționale și nu se substituie legislației în vigoare. Mai mult, procedurile și ghidurile elaborate de către autoritățile de management în baza dispozițiilor Programelor Operaționale, se fac în corelare cu legislația comunitară și națională privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de către Uniunea Europeană prin instrumentele structurale, și atât solicitanții cât și autoritățile de management au obligația respectării prevederilor tuturor actelor normative în vigoare care sunt în legătură, directă ori indirectă, cu activitățile și proiectul propus, chiar dacă nu sunt menționate în mod expres în Ghid sau în Procedurile aferente unei măsuri dintr-un Program Operațional.

Proiectul are însă caracter inovator, acesta rezultând din introducerea unei tehnologii noi în România - acvaponia - care semnifică îmbinarea a două procedee diferite: acvacultura (creșterea peștilor) și hidroponia (creșterea plantelor în soluții nutritive (fără sol)), precum și din testarea viabilității și eficienței sistemului la diferite grade de încărcare, pentru a determina zonele de echilibru ale sistemului, în scopul dimensionării corecte, pentru grupe de pești crescute în aer liber (în zonele cu climă temperată, încercările s-au realizat cu bazinele de pești plasate în spațiul serei hidroponice).

Instanța de fond nu a avut în vedere conflictul potențial de interese, mărginindu-se a se pronunța doar în ceea ce privește independența organismului evaluator față de pârât, nu și imparțialitatea lui față de aplicant și de interesele evaluatorului în raport cu proiectul analizat, în condițiile în care organismele de cercetare științifică consultate de pârât, aveau interese în respingerea proiectelor propuse de persoanele juridice private.

Instanța de fond în mod greșit a apreciat că nu poate trece peste opiniile experților cuprinse în rapoartele de evaluare, cu toate că, proiectul implică o tehnologie nouă - acvaponia - tehnologie care nu a mai fost aplicată astfel pe teritoriul României și în legătură cu care niciunul dintre institutele interogate nu deține experți atestați și recunoscuți.

De asemenea, institutele de cercetare nu au aprofundat caracteristica definitorie a proiectului și anume, partea de acvacultură a proiectului-pilot urmează a fi implementată "în aer liber", nu în sere biosecurizate, ca în cazul altor proiecte din străinătate, cu soluții de eficientizare a costurilor investiționale și a celor operaționale, precum și la dimensiuni comerciale.

Recursul este nefondat.

Criticile formulate de către recurenta-reclamantă cu privire la interpretarea și aplicarea greșită a art. 41 din Regulamentul Consiliului European nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit ("Regulamentul nr. 1198/2006") nu pot fi primite.

Este în afara oricărei discuții că eligibilitatea unui proiect de tipul celui propus de către reclamantă depinde de caracterul inovator al tehnologiei la care se referă proiectul, astfel cum rezultă neechivoc din prevederile normei comunitare amintite. Asupra acestei chestiuni nu există un dezacord între părțile litigante din prezenta cauză, disensiunea fiind doar în privința chestiunii dacă proiectul reclamantei are caracter inovator.

Față de costurile proiectului pilot propus de către reclamantă, în speță, sunt incidente prevederile art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007, prin care s-au stabilit norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006, potrivit cărora "În cazul în care costurile totale ale unui proiect-pilot depășesc 1 milion euro, autoritatea de gestiune solicită anterior aprobării, o evaluare a unui organism independent științific". Costurile proiectului în discuție depășind plafonul indicat în art. 19 alin. (4) din Regulament, evaluarea caracterului inovator al tehnologiei a fost solicitată de pârât Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați, care s-a pronunțat în sensul că tehnologia la care se referă reclamanta nu are caracter inovator și că aceasta poate fi considerată o aplicație a unor sisteme și tehnologii uzual folosite în acvacultura mondială.

În aceste condiții, autoritatea de gestiune s-a pronunțat în sensul că tehnologia propusă de reclamantă nu are caracter inovator, situație în care proiectul-pilot în discuție nu este eligibil. La rândul său instanța de fond a reținut că în mod corect a fost respinsă cererea de finanțare formulată de către reclamantă, din moment ce cererea nu vizează o activitate eligibilă, în lipsa caracterului inovator al proiectului pilot.

Nu poate fi primită critica recurentei-reclamante, în sensul că instanța ar fi trebuit să înlăture concluziile evaluării efectuate de către Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați, și să pronunțe o sentință luând în considerare opiniile exprimate de specialiștii care au exprimat un punct de vedere favorabil reclamantei. O soluție fundamentată pe opiniile acestor specialiști, care confirmă caracterul inovator al proiectului, ar intra însă în conflict cu prevederile art. 41 din Regulamentul Consiliului European nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit ("Regulamentul nr. 1198/2006"), și cu prevederile art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 497/2007, ce conține norme de aplicare a Regulamentului nr. 1198/2006. Textul legal precitat, art. 19 alin. (4), stipulează în termeni categorici și inderogabili că evaluarea privind caracterul inovator al proiectului se efectuează de un organism independent științific, ceea ce exclude ab initio ca evaluarea proiectului să se întemeieze pe opiniile unor specialiști individuali, astfel cum susține recurenta.

Reclamanta susține, în privința caracterului inovator al proiectului, că instanța ar fi trebuit să constate acest fapt "din perspectiva mixului de tehnici folosite, precum și din perspectiva abordării unei tehnologii inexistente în funcțiune în România". În acest sens, reclamanta a precizat că proiectul este inovator, caracter demonstrat de tehnologia propusă, acvaponia - îmbinarea a două procedee diferite, acvacultura (creșterea peștilor) și hidroponia (creșterea plantelor în soluții nutritive). Caracterul inovator, afirmă reclamanta, rezultă și din testarea viabilității și eficienței sistemului la diferite grade de încărcare, pentru a determina zonele de echilibru ale sistemului, în scopul dimensionării corecte, pentru grupe de pești crescute în aer liber (în zonele cu climă temperată, încercările s-au realizat cu bazinele de pești plasate în spațiul serei hidroponice).

Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acceptat însă concluziile evaluării și a apreciat că cererea de finanțare formulată de către reclamantă nu este eligibilă deoarece tehnologia propusă nu are caracter inovator, decizie fundamentată pe evaluarea realizată de către Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați.

Sub acest aspect, constată Înalta Curte, instanța de fond a apreciat că evaluarea realizată de institutul mai sus-amintit nu poate fi supusă cenzurii în cadrul controlului judecătoresc exercitat în temeiul Legii nr. 554/2004.

În această chestiune, este de observat, constată Înalta Curte, că evaluarea în discuție reprezintă o opinie de specialitate într-un anume domeniu, în care instanța de judecată nu posedă expertiză, fiind vorba de o chestiune de fapt cu caracter pur tehnic, care reclamă cunoștințe de specialitate pe care judecătorul nu le posedă. De aceea, opinia Direcției Generale de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la neeligibilitatea proiectului-pilot propus de reclamantă se situează în zona oportunității actelor administrative, domeniul rezervat exclusiv administrației. În acest context, intervenția judecătorului în sfera dreptului de apreciere al autorității publice pârâte ar reprezenta o imixtiune în activitatea administrației, ceea ce contravine principiului separației puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituția României.

În acest sens s-a pronunțat și prima instanță, atunci când s-a referit la limitele controlului judecătoresc în privința deciziei pârâtului de a respinge ca neeligibilă cererea de finanțare a reclamantei, și a contestației formulate. De fapt, constată Înalta Curte, prima instanță pronunțându-se în felul arătat, a pus în evidență o trăsătură generală a controlului judecătoresc în materia contenciosului administrativ, constând în aceea că acest tip de control vizează doar legalitatea actelor administrative supuse cenzurii instanțelor, ceea ce exclude verificarea aspectelor referitoare la oportunitatea emiterii actelor infralegislative.

Desigur, observă Înalta Curte, oportunitatea unui act administrativ poate fi cenzurată de instanța de judecată, în baza Legii nr. 554/2004, prin excepție de la regula generală mai sus enunțată, în ipoteza în care autoritățile publice își exercită dreptul de apreciere cu exces de putere, astfel cum este definit acesta în art. 2 alin. (1) lit. n) din actul normativ precitat. În această ipoteză, în cadrul marjei de apreciere pe care o posedă la rândul său instanța de contencios administrativ, aceasta poate să dispună măsuri pentru recunoașterea dreptului ori a interesului legitim vătămat, fără ca cele dispuse de judecător să poată fi considerate imixtiuni în activitatea administrației publice. În speță, nici judecătorul fondului și nici instanța de recurs nu au constatat însă că puterea de apreciere a pârâtului s-ar impune a fi cenzurată pentru exces de putere.

Recurenta-reclamantă critică sentința recurată și pentru motivul că judecătorul fondului nu a avut în vedere la judecarea cauzei că pârâtul ar fi "amestecat nepermis cele două etape ale procesului de evaluare", iregularitate care ar fi trebuit sancționată de către instanța de judecată. În esență, recurenta susține că, evaluarea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați nu trebuia realizată în etapa de verificare a criteriilor de eligibilitate, ci în etapa de evaluare tehnică.

Critica este nefondată. Recurenta, reține Înalta Curte, nu probează vătămarea sa, în condițiile prescrise de art. 1 din Legea contenciosului administrativ. Indiferent de momentul în care s-a realizat evaluarea proiectului, rezultă cu puterea evidenței că, acest lucru nu poate afecta validitatea juridică a deciziei pârâtului de a respinge Cererea de finanțare nr. X formulată de reclamantă, în condițiile în care decizia respectivă se bazează pe o problemă cu caracter tehnic. Evaluarea caracterului inovator al proiectului, mai exact a priorității examinării acestei cerințe în raport cu altele, până la urmă, așa cum a arătat și prima instanță, este atributul exclusiv al pârâtului, fără ca prin prioritizarea evaluării în raport cu alte cerințe să se fi produs o încălcare a normelor legale incidente în cauză, sau o vătămare a reclamantei.

La fel, este nefondată și critica referitoare la existența unui conflict potențial de interese, în opinia recurentei, ignorat de judecătorul fondului, care nu ar fi verificat dacă evaluatorul a fost sau nu imparțial în raport cu aplicantul. Contrar celor susținute de recurentă, constată Înalta Curte, instanța de fond nu s-a mărginit să examineze independența organismului evaluator (Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați), fără să analizeze imparțialitatea acestui organism față de reclamantă, ci a făcut acest lucru.

Astfel, în cuprinsul sentinței recurate se arată explicit că susținerile în acest sens ale reclamantei nu au fost dovedite, în raport de prevederile parag. 14 din Regulamentul nr. 498/2007, în condițiile în care organismele de evaluare la care se referă SC A. SRL nu se regăsesc în lista beneficiarilor programelor de finanțare derulate de pârât, la care se referă dispoziția legală precitată, astfel că este în afara oricărei discuții existența unui conflict potențial de interese.

Reclamanta a mai susținut în recurs că, evaluările realizate de A.M.P.O.P., prin institutele de cercetare sunt superficiale și din acest motiv a fost negat caracterul inovator al tehnologiei propuse în proiect; de asemenea, a mai susținut că a avut loc o interpretare excesivă a criteriilor de evaluare.

Critica nu este fondată. Instanța de judecată a analizat atent această susținere și a ajuns la concluzia corectă că reclamanta nu a furnizat argumente și probe pentru a se trage o astfel de concluzie. Nici în recurs, observă Înalta Curte, nu au fost furnizate argumente convingătoare în sensul celor susținute. În această chestiune, dimpotrivă, rezultă cu evidență preocuparea deosebită a autorității publice pârâte de a depune toate demersurile în vederea verificării caracterului inovator al tehnologiei în discuție. Astfel, deși potrivit art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 428/2007, aceasta avea obligația de a solicita o singură evaluare din partea unui organism independent științific, după formularea contestației administrative a solicitat un punct de vedere și Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet și, de asemenea, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării". În aceste condiții, concluzia este, în deplin acord cu judecătorul fondului, că autoritatea publică pârâtă a dat dovadă de bună credință, iar demersurile suplimentare întreprinse au avut drept scop înlăturarea oricăror erori în evaluarea proiectului. Similaritatea dintre evaluarea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați și punctul de vedere al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet nu poate constitui un motiv serios pentru a suspecta o lipsă de imparțialitate în ceea ce o privește pe reclamantă. Pur și simplu, este vorba de faptul că, ambele organisme neagă caracterul inovator al tehnologiei din proiect.

Nu este fondată nici critica privitoare la faptul că pârâtul nu a făcut publice procedurile de evaluare a caracterului inovativ al proiectului și că instanța de fond nu ar fi sancționat acest lucru. Judecătorul fondului a examinat prin prisma dispozițiilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul nr. 498/2007, care sunt procedurile concrete de urmat pentru un program operațional de către statul membru care derulează un astfel de program. În urma acestui examen, pe baza probelor aflate la dosarul cauzei, precum și a verificărilor pe pagina de internet a pârâtului, instanța de judecată a observat că au fost furnizate potențialilor beneficiari informațiile necesare, astfel cum pretinde norma comunitară mai sus-citată.

Nu poate fi primită nici susținerea că prima instanță a analizat în mod superficial argumentele SC A. SRL cu privire la modalitatea de soluționare a contestațiilor. Așa cum a arătat instanța de fond, singurul motiv pentru care a fost respinsă cererea de finanțare îl reprezintă faptul că tehnologia propusă în cadrul proiectului-pilot nu avea caracter inovator și că, prin urmare, cererea nu vizează o activitate eligibilă, soluție întemeiată pe evaluarea unui organism științific independent. Așa fiind, firesc, decizia de respingere a contestației se concentrează pe această chestiune, fiind, din acest punct de vedere, irelevante alte argumente invocate de reclamantă.

În ceea ce privește lipsa procedurilor de evaluare a caracterului inovator, și această critică este nefondată, reclamanta nefiind în măsură să indice care ar fi normele legale ce impun fixarea unor astfel de criterii, pe de o parte. Pe de altă parte, rezultă cu puterea evidenței că evaluarea caracterului inovator al proiectului, exigență impusă în termeni imperativi și inderogabili de art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007 este o chestiune de strictă specialitate, cu caracter științific, ceea ce exclude un tipar prestabilit prin reguli juridice cu privire la obținerea unei opinii tehnice.

Față de cele ce preced, rezultă că recursul este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinței civile nr. 61/F-CONT din 27 februarie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2013.

Procesat de GGC - MI