ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4080/2014

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 5896 din 19 octombrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a analizat condițiile prevăzute de lege pentru a se reține calitatea de colaborator al Securității, reținând că prima condiție este îndeplinită deoarece reclamantul a furnizat informații în notele olografe identificate în dosarele persoanelor ce au făcut obiectul delațiunilor pârâtului. Aceste informări se referă la nemulțumirea numitului B. față de conducerea politică locală, precum și legate de nivelul de trai și aprovizionarea cu alimente.

Curtea a mai reținut că faptul că pârâtul a fost recrutat de șeful de post nu înseamnă că o categorie de informații nu a ajuns și a fost exploatată de Securitatea Botoșani. Propunerea de recrutare a pârâtului a fost semnată și de cpt. C., a fost aprobată atât de șeful Serviciului 1, cât și de șeful I.J.S. Botoșani, însă s-a apreciat că cea de-a doua condiție nu este îndeplinită, întrucât informațiile furnizate de pârât se referă la nemulțumirea numitului B. față de conducerea politică locală, precum și legate de nivelul de trai și aprovizionarea cu alimente.

Aceste informații nu se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, deoarece nu sunt criticate "valori" promovate de regimul comunist, ci sunt exprimate păreri cu privire la stări de fapt, constând în neajunsuri locale cu privire la aprovizionare cu alimente.

Nici cea de-a treia condiție nu este îndeplinită, a apreciat judecătorul fondului, deoarece pârâtul nu a urmărit încălcarea dreptului la viață privată prin furnizarea acestor informații, de vreme ce informațiile vizează păreri exprimate public de cei vizați.

Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

În opinia recurentului prima instanță a aplicat eronat, în speță, definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității, respectiv art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că a reținut că informațiile intimatului-pârât nu denunțau atitudini potrivnice regimului comunist ci se refereau la "exprimarea unor păreri cu privire la stări de fapt constând în neajunsuri locale cu privire la aprovizionarea cu alimente" ori nemulțumiri "legate de nivelul de trai". Or, astfel de nemulțumiri nu puteau fi legate exclusiv de nepriceperea reprezentanților locali ai puterii, fiind evident că orice regim totalitar își asumă deciziile cu privire la absolut toate aspectele vieții sociale și, prin urmare, orice nemulțumiri legate de nivelul de trai reprezentau nemulțumiri față de regimul care, prin deciziile sale, genera și patrona situațiile criticate de către cei denunțați. Se amintește că propaganda regimului de la București susținea că nivelul de trai din țară atingea cele mai înalte standarde, iar reprezentanții puterii vegheau la menținerea acestui standard, neadmițând existența situațiilor prezentate de către cei denunțați și nepermițând discutarea publică a acestor situații stânjenitoare pentru regim.

Se mai subliniază prin cererea de recurs că în mod greșit prima instanță a reținut că intimatul nu ar fi vizat încălcarea drepturilor celor denunțați, câtă vreme aceștia din urmă și-au exprimat public nemulțumirile. Toate denunțurile adresate Securității priveau nemulțumiri exprimate de cei denunțați față de apropiații lor, fără a însemna că acești apropiați erau îndreptățiți să divulge respectivele opinii față de autoritățile represive.

În plus, definiția legală a noțiunii de colaborator nu cere existența unei pluralități de informații furnizate, fiind de ajuns și un singur denunț, care să îndeplinească cele două condiții pentru reținerea acestei calități.

Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a normelor legale aplicabile, Înalta Curte reține că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității a pârâtului A., întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 11 alin. (1) și (3) cu referire la art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008; în susținerea acțiunii s-a atașat Nota de constatare din 9 decembrie 2011 în care este procesat materialul arhivistic deținut de reclamant privind persoana verificată - A., 1987 - 1989.

S-a precizat că verificarea pârâtului s-a făcut din oficiu în conformitate cu art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza II din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, pârâtul fiind membru al Consiliului Local D., județul Botoșani.

Din considerentele sentinței recurate se observă că acțiunea în constatare a fost evaluată prin raportare atât la definiția noțiunii de colaborator al Securității cuprinsă în art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008, cât și la materialul probator pus la dispoziția instanței, conchizându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de norma legală arătată, mai exact că informațiile furnizate de pârât nu se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și că nu au fost vizate drepturi sau libertăți fundamentale ale omului prin notele olografe întocmite de pârât.

Înalta Curte constată că este corectă și legală concluzia judecătorului fondului care a apreciat argumentat că nu se justifică aplicarea art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată prin Legea nr. 293/2008.

Nu se contestă că pârâtul a furnizat informații prin notele olografe semnate cu numele conspirativ, identificate în dosarele persoanelor care au făcut obiectul delațiunilor, numai că se remarcă în mod just că aceste informații se referă la nemulțumirea numitului B. față de conducerea politică locală, față de nivelul de trai și aprovizionarea cu alimente, aspecte care nu pot fi asimilate informațiilor "prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului" așa cum cer în mod explicit dispozițiile art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008.

În acest context, este important a se arăta că însăși acțiunea reclamantului este fundamentată în mod expres pe notele aflate în dosarul B., mai exact pe nota informativă din 5 iunie 1988 în care se arată că B. își exprima public nemulțumirea față de conducerea politică locală (secretarul Consiliului Popular), față de nivelul de trai și aprovizionarea cu alimente.

Prezentarea de către recurent a stării de fapt notorii din perioada regimului comunist în care se afirma, în pofida evidențelor, că nivelul de trai din țară atingea cele mai înalte standarde, nu este însă suficientă pentru constatarea calității de colaborator al Securității în persoana pârâtului, instanța fiind datoare a examina circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, neputându-se limita la aprecieri cu caracter general asupra epocii comuniste, așa cum sugerează recurentul.

În speță nu au fost prezentate dovezi fără dubiu ale unor delațiuni care să se refere la activități/atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și, mai mult, care să vizeze încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului. Sub acest ultim aspect, reclamantul a pus accent pe încălcarea dreptului la viață privată, însă așa cum corect a observat judecătorul fondului, informațiile au vizat păreri exprimate public de cei vizați; într-adevăr, în concret, în dosarul C.N.S.A.S. care stă la baza solicitării reclamantului, în notele "acuzatoare" se menționează că numitul B. "era în fața bufetului de la centru" sau "la Magazinul Universal din D.".

În aceste condiții, se constată că nu există motive pentru reformarea sentinței atacate și având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2004 modificată și completată prin Legea nr. 293/2008,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 5896 din 19 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2014.

Procesat de GGC - MI