ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1959/2016

Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, anularea Deciziei nr. 134497 din 10 decembrie 2013 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire de stabilire a creanțelor bugetare nr. 134245 din 21 octombrie 2013 și pe cale de consecință anularea sumei de 21.001,20 RON, nefiind cheltuială afectată de nereguli și neeligibilă. 1.

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 319 din 1 septembrie 2014, a respins acțiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată. 2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat. În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a susținut că prima instanță a reținut greșit situația de fapt pe baza probelor administrate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. 2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 16 decembrie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Totodată, completul de filtru, prin Încheierea de ședință din 28 ianuarie 2016, a admis în principiu recursurile formulate și, potrivit prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a fixat termen de judecată în ședința din data de 21 aprilie 2016, dispunând citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496 - 499 C. proc. civ. 3.1. Recursul este nefondat fiind respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. 3.2. Prin Sentința nr. 319 din 1 septembrie 2014, Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea formulată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud ca neîntemeiată, reținând, în esență, că actele administrative fiscale sunt legale și temeinice, conflictul de interese fiind pe deplin dovedit. 3.3. Din actele și lucrările dosarului/cauzei rezultă următoarele: - Consiliul Județean Bistrița-Năsăud este beneficiarul Contractului de finanțare nr. 80504 din 25 mai 2009 pentru proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud”, cu un buget total de 155.083.030,00 RON, din care 141.709.850,00 RON cheltuieli eligibile. - Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în calitatea sa de autoritate contractantă, a încheiat Contractul de lucrări nr. 336 din 25 ianuarie 2010 cu Asocierea SC A. SRL, SC B. SRL și SC C. SRL, în valoare de 48.961.447,71 RON fără TVA, având ca obiect „Construirea centrului de management al deșeurilor, stații de sortare și stații de compost în județul Bistrița-Năsăud”. - În urma controlului efectuat de DLAF, a fost întocmită nota „Suspiciune de neregulă nr. 79 din iunie 2013” cu privire la Contractul nr. 336/2010 care a fost transmisă DG AMPOS Mediu, care a dispus efectuarea unei verificări documentare. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat un conflict de interese ca urmare a faptului că unul din membrii comisiei de atribuire a contractului era asociat al unei societăți comerciale care avea lucrări subcontractate de la ofertantul declarat câștigător. Astfel, a fost identificat Contractul de prestări servicii nr. 60 din 4 decembrie 2009, încheiat intre ofertantul SC A. SRL și SC D. SRL, în perioada cuprinsă între data deschiderii ofertelor și data atribuirii contractului de achiziție publică, unde SC D. SRL era reprezentată de E., în calitate de administrator, dar asociat era și F., membru în comisia de evaluare a ofertelor. După semnarea Contractului nr. 336 din 25 ianuarie 2010. în scopul îndeplinirii acestuia, SC A. SRL a încheiat Contractul nr. 17 din 5 aprilie 2010 cu SC D. SRL. Astfel, în perioada 15 decembrie 2009 - 25 mai 2010 (cuprinsă între data numirii comisiei de evaluare și data când au fost plătite serviciile aferente Contractului nr. 60 din 4 decembrie 2009 și Contractului nr. 17 din 15 aprilie 2010, F., în calitate de funcționar public în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, prin intermediul SC D. SRL (în cadrul căreia deținea 50% din părțile sociale) a beneficiat de foloase materiale în sumă de 21.001,20 RON de la SC A. SRL - lider în asociere, pentru servicii prestate aferente celor două contracte de subantrepriză. Concluzia organelor de control, potrivit Procesului-verbal nr. 134245 din 21 octombrie 2013, a fost în sensul că, luând în considerare prevederile art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora: „Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancționează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată, rambursare, în funcție de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora", serviciile în sumă de 21.001,20 RON, fără TVA, plătite de către SC A. SRL către SC D. SRL sunt neeligibile din cauza existenței conflictului de interese identificat. - Contestația formulată de autoritatea contractantă a fost respinsă prin Decizia nr. 134497 din 10 decembrie 2013 emisă de DG AMPOS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, care a menținut titlul de creanță, în sensul că serviciile în sumă de 21.001,20 RON, fără TVA sunt neeligibile din cauza existenței conflictului de interese. 3.

În cererea de recurs, așa cum s-a menționat și la pct. 2.1. al prezentei decizii, autoritatea recurentă a invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. În esență, autoritatea recurentă a susținut că instanța de fond, în considerentele sentinței pronunțate, a reținut în mod greșit situația de fapt pe baza probelor administrate, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea dosarului pentru rejudecare aceleiași instanțe. 3.

Autoritatea intimată nu a depus întâmpinare și nici concluzii/ note scrise. 3.

Așa cum s-a arătat la pct. 3.1. al prezentei decizii, recursul formulat de autoritatea contractantă este nefondat. Într-adevăr, coroborând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 cu cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, rezultă că se poate cere casarea unei hotărâri, atunci când aceasta nu cuprinde: considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. În recursul formulat, autoritatea recurentă a susținut că instanța de fond a reținut în mod greșit situația de fapt, ceea ce constituie o susținere lipsită de temei. Astfel, instanța de fond a reținut, pe baza actelor de control efectuate în cauză și a înscrisurilor depuse la dosar, că numita F., funcționar public în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, a fost membră în comisia de evaluare a ofertelor pentru Contractul nr. 336 din 25 ianuarie 2010, fiind în același timp și asociat la SC D. SRL, unde soțul său E. era administrator, fiind dovedit că această societate a avut încheiate Contractele nr. 60/2009 și nr. 17/2010 cu SC A. SRL, membră a asocierii declarată câștigătoare a Contractului nr. 336/2010. Faptul că autoritatea contractantă a cunoscut sau nu existența conflictului de interese nu are relevanța juridică pretinsă de recurenta-reclamantă în ceea ce privește stabilirea răspunderii administrative financiare, în raport cu dispozițiile legale incidente în cauză. Astfel fiind, instanța de fond a reținut judicios incidența următoarelor dispoziții legale: „Art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 – Autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile". Art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006 - Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței neloiale". Art. 69 din O.U.G. nr. 34/2006 - Nu au dreptul să fie implicați în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor următoarele persoane: a) persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor”. Art. 70 din O.U.G. nr. 34/2006 - Contractantul nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de achiziție publică, persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancțiunea nulității contractului respectiv pentru cauză imorală". Art. 14 din O.U.G. nr. 66/2011 – (1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziție, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situațiile de natură să termine apariția unui conflict de interese, și anume a situației în care există legături între structurile acționariatului beneficiarului și ofertanții acestuia, între membrii comisiei de evaluare ofertanți sau în care ofertantul câștigător deține pachetul majoritar de acțiuni în două firme participante pentru același tip de achiziție. (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancționează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcție de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora”. În concluzie, recursul este nefondat, soluția instanței de fond și actele administrative atacate fiind legale și temeinice.