ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 975/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 975/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 975/2016
Asupra
conflictului negativ de competență de față, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la data
de 6 iulie 2015 pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele,
reclamanta A.
, în
contradictoriu cu
pârâții B., C., D., E., F., G. și H., a
solicitat instanței ca, prin sentința ce va pronunța, să se
dispună deschiderea succesiunii de pe urma defunctului I., decedat, cu
ultimul domiciliu în sat Uda Paciurea, com. Uda Clocociov, jud. Teleorman,
să se constate masa succesorală rămasă de pe urma
defunctului, să se constate calitatea de unic moștenitor
față de defunct a reclamantei în calitate de soție
supraviețuitoare căreia îi revine întreaga masă succesorală
iar în ceea ce privește pe ceilalți pârâți solicită
admiterea excepției prescripției dreptului de opțiune
succesorală, constatându-se că aceștia sunt străini de
succesiune prin neacceptare și să se dispună ieșirea din indiviziune
în cotele și pentru suprafețele de teren precizate în acțiune.
Judecătoria
Turnu Măgurele, prin sentința civilă nr. 840 din 19 noiembrie 2015,
a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul la Judecătoria Corabia, în
raport de dispozițiile art. 127 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 132 C.
proc. civ., pe considerentul că reclamantul a precizat că
înțelege să sesizeze o altă instanță, respectiv
Judecătoria Corabia, întrucât pârâta D. este judecător la
Judecătoria Turnu Măgurele.
Judecătoria
Corabia, astfel învestită, prin sentința civilă nr. 65 din 25
ianuarie 2016, la rândul său, și-a declinat competența de
soluționare în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele și,
constatând ivit conflictul negativ de competență l-a trimis, spre
soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru
a decide astfel, instanța a reținut că, în raport de
dispozițiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ., care prevede o
competență teritorială exclusivă în caz de partaj
succesoral, Judecătoria Turnu Măgurele este instanța ultimului
domiciliu al defunctului, chiar dacă în cauză sunt incidente și
dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte,
legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de
competență, în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1)
din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., va stabili în favoarea
Judecătoriei Iași, competența de soluționare a cauzei,
pentru considerentele care succed.
Obiectul
sesizării instanței îl constituie dezbaterea succesiunii autorului
comun al părților litigante,
I., cu ultimul domiciliu, în sat Uda
Paciurea, com. Uda Clocociov, jud. Teleorman.
Art. 126 alin.
(1) C. proc. civ. prevede că “
Părțile pot conveni în scris sau, în cazul
litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața
instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de
care acestea pot să dispună să fie judecate de alte
instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial
să le judece, în afară de cazul când această
competență este exclusivă (…)”.
Potrivit art.
118 alin. (1) C. proc. civ., în cazul partajului succesoral, competența
teritorială aparține instanței de la ultimul domiciliu al
defunctului, chiar dacă în masa succesorală s-ar afla un bun imobil
situat în circumscripția altei instanțe.
Astfel pentru
unele categorii de pricini, cum este și partajul succesoral, legea
stabilește competența teritorială în favoarea unei anumite
instanțe, fără a mai exista posibilitatea pentru părți
de a conveni ca litigiul să fie soluționat de o altă
instanță, ceea ce înseamnă că instanța
determinată de lege are o competență teritorială
exclusivă.
Însă la art.
127 C. proc. civ.., s-au instituit cazuri de competență
teritorială alternativă, respectiv : “
(1) Dacă un judecător are
calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care
își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre
instanțele judecătorești de același grad aflate în
circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu
curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța
la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul în care
cererea se introduce împotriva unui judecător care își
desfășoară activitatea la instanța competentă să
judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele
judecătorești de același grad aflate în circumscripția
oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a
cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost
competentă, potrivit legii. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se
aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor,
asistenților judiciari și grefierilor.”
Reclamanta a
introdus inițial cererea de chemare în judecată, la Judecătoria
Turnu Măgurele, iar întrucât pârâta D. este judecător la
Judecătoria Turnu Măgurele, reclamanta
a precizat că
înțelege să sesizeze o altă instanță, respectiv
Judecătoria Corabia.
În
această situație,
întrucât art. 127 alin. (2) C. proc. civ.,
prevede că reclamantul „poate sesiza” una din instanțele indicate din
acest text de lege,
reclamanta avea posibilitatea de a sesiza fie
instanța competentă potrivit legii la care își
desfășoară activitatea pârâta, în cazul de față
Judecătoria Turnu Măgurele (autorul a avut ultimul domiciliu
în sat Uda
Paciurea, com. Uda Clocociov, jud. Teleorman), fie o altă
instanță de același grad aflată în circumscripția
oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a
cărei circumscripție se află instanța care ar fi
competentă, potrivit legii.
Însă, în
prezenta cauză reclamanta, a introdus cererea de chemare în judecată
la Judecătoria Turnu Măgurele, iar după ce a făcut
această alegere, reclamanta nu mai poate să revină asupra ei,
deoarece instanța pe care a sesizat-o a devenit astfel, competentă
să soluționeze pricina.
Având
în vedere considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ.,
Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele
competența de soluționarea a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
Turnu Măgurele.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2016.