ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1453/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1453/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1453/2016
Deliberând
asupra conflictului negativ de competență, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la data
de 27 iulie 2015, sub nr. x/279/2015, pe rolul Judecătoriei Piatra
Neamț, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul
Piatra Neamț, prin primar și Primăria Municipiului Piatra
Neamț - B., încuviințarea schimbării sexului din feminin în
masculin, încuviințarea schimbării stării civile, a prenumelui
și codului numeric personal, precum și obligarea pârâților
să efectueze cuvenitele modificări în registrul de stare civilă
și să elibereze un nou certificat de naștere.
În drept,
reclamanta a invocat dispozițiile art. 192, 194 și urm. C. proc. civ.,
ale art. 43 lit. f) și i), art. 57-58 din Legea nr. 119/1996, ale art. 16 alin.
(1) și art. 22 din Constituția României, precum și ale art. 8
și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
La data de 27
august 2015, pârâta Primăria Municipiului Piatra Neamț - B. a depus
la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei
capacității sale procesuale de folosință; pe fondul cauzei,
a precizat că nu se opune la admiterea acțiunii dacă reclamanta
aduce dovezi în acest sens, invocând în drept dispozițiile art. 77 din
Legea nr. 215/2001 și ale art. 205 C. proc. civ.
Prin
sentința civilă nr. 1215 din data de 8 martie 2016, Judecătoria
Piatra Neamț admis excepția de necompetență
teritorială absolută a acestei instanțe și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector
3 București.
Pentru a se
pronunța astfel, Judecătoria Piatra Neamț a reținut
următoarele:
Art. 57 alin.
(2) din Legea nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilă, prevede
că, în cazul anulării, completării și modificării
actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești
se face de către persoana interesata, de structurile de stare civilă
din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de
evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se
soluționează de judecătoria în a cărei rază
teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza
verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de
evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului.
Dispozițiile art. 43 lit. i) din același act normativ prevăd
că, în actele de naștere și, atunci când este cazul, în cele de
căsătorie sau de deces se înscriu mențiuni cu privire la
modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în ipoteza
schimbării sexului, după rămânerea definitivă și
irevocabilă a hotărârii judecătorești.
Instanța
a apreciat că art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 consacră o
competență teritorială exclusivă pentru toate capetele de
cerere formulate prin prezenta acțiune, ce își au temeiul de drept în
Legea nr. 119/1996.
Înceea ce
privește domiciliul persoanei fizice,Judecătoria Piatra Neamț a
reținut dispozițiile art. 87 C. civ. care prevăd că
domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și
libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară
că își are locuința principală, în acest sens fiind și
disp. art. 27alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată. Art. 89 din
același act normativ prevede că stabilirea sau schimbarea
domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale și
nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un
anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința
principală; dovada intenției rezultă din declarațiile
persoanei făcute la organele administrative competente să opereze
stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații,
din orice alte împrejurări de fapt.
De asemenea,
s-a reținut că dispozițiile art. 90 C. civ. reglementează
prezumția de domiciliu la reședința persoanei pentru ipoteza în
care domiciliul nu este cunoscut, iar în continuare prevede că, în
lipsă de reședință, persoana fizică este
considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar
dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se
găsește. În ceea ce privește dovada domiciliului și a
reședinței, art. 91 prevede că aceasta se face cu
mențiunile cuprinse în cartea de identitate; în lipsa acestor
mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității,
stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi
opusă altor persoane, aceste prevederi neaplicându-se în cazul în care
domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de
cel căruia i se opune.
Judecătoria
Piatra Neamț a considerat că, în principiu, dovada intenției de
stabilire sau schimbare a domiciliului rezultă din declarațiile
persoanei făcute la serviciul public comunitar de evidență a
persoanelor. În măsura în care persoana fizică nu a făcut nicio
declarație în sensul stabilirii sau schimbării domiciliului,
însă ocupă sau s-a mutat în altă locuință, trebuie
verificat, din alte împrejurări, dacă locuința respectivă
are caracter de domiciliu, în sensul că îndeplinește toate caractere
juridice ale acestuia.
Înprezenta
cauză, reclamanta a confirmat că locuiește în București de
6 ani, lucrează în această localitate, deci și-a stabilit în mod
real, concret și efectiv, cu caracter de continuitate și stabilitate
domiciliul în această localitate. Domiciliul este un element (atribut) de
identificare a persoanei fizice prin localizarea acesteia în spațiu, care
poate fi privit atât ca un drept nepatrimonial al persoanei, cât și ca o
stare de fapt, în înțelesul că este locul în care se prezumă
că acea persoană viețuiește în mod obișnuit și
unde poate fi găsită atunci când este căutată.
Drept urmare,
s-a reținut că domiciliul reclamantei este situat pe raza
administrativ-teritorială arondată Judecătoriei sector 3
București, împrejurare față de care instanța a admis
excepția de necompetență teritorială absolută a
Judecătoriei Piatra Neamț invocată din oficiu și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
Prin
sentința civilă nr. 7170 din 13 mai 2016, Judecătoria sectorului
3 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale
și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în
judecata formulată de reclamanta A. în favoarea Judecătoriei Piatra
Neamț și, constatând intervenit conflictul negativ de
competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei
Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării
regulatorului de competență.
La adoptarea
acestei soluții, Judecătoria sectorului 3 București a
reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 57 alin.
(2) din Legea nr. 119/1996, în raport de care cererea de chemare în
judecată formulată de reclamantă trebuie introdusă la
judecătoria în a cărei rază teritorială se află
domiciliul acesteia, care, potrivit actelor de stare civilă depuse la
dosar, este în orașul Roznov, județul Neamț.
De asemenea,
instanța a constatat că la dosar nu există nicio dovadă
care să susțină afirmația reclamantei potrivit căreia
aceasta ar avea domiciliul în fapt pe raza administrativ teritorială a
Judecătoriei sector 3 București, precum și faptul că în
fața Judecătoriei Piatra Neamț nu a fost indicată nicio
adresă concretă la care reclamanta și-ar fi stabilit domiciliul
în sectorul 3 al municipiului București, cauza fiind declinată în mod
generic către Judecătoria sectorului 3 București.
Totodată,
această instanța a reținut că reclamanta a înțeles
să formuleze acțiunea în fața Judecătoriei Piatra
Neamț ca instanță în circumscripția căreia se
află domiciliul său menționat în actele de stare civilă,
cererea fiind formulată în contradictoriu cu organele de specialitate din municipiul
Piatra Neamț, care au competența de a modifica actele de stare civilă
în ipoteza admiterii acțiunii, astfel că Judecătoria sectorului 3
București a apreciat că este competentă să judece prezenta
cauză Judecătoria Piatra Neamț.
Înalta Curte,
competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2
raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de
soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Piatra Neamț
, în
considerarea argumentelor ce succed:
Potrivit art.
57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, în
cazul anulării, completării și modificării actelor de stare
civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de
către persoana interesată, de structurile de stare civilă din
cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de
evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se
soluționează de judecătoria în a cărei rază
teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza
verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de
evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului.
Față
de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv modificare acte de
stare civilă, încuviințarea schimbării sexului din feminin în
masculin, încuviințarea schimbării stării civile, a prenumelui
și codului numeric personal și obligarea pârâtului să efectueze
cuvenitele modificări în registrul de stare civilă și să
elibereze un nou certificat de naștere, în prezenta cauză sunt
incidente dispozițiile legale mai sus evocate.
Astfel cum
rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, domiciliul
reclamantei
A.
este în orașul Roznov, județul
Neamț.
De asemenea,
Înalta Curte constată că Judecătoria Piatra Neamța declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului
3 București pe baza simplei declarații a reclamantei, astfel cum este
menționat în practicaua hotărârii aflată la fila 47 din dosarul
Judecătoriei Piatra Neamț, fără a se indica, în concret, o
adresă poștală care să cuprindă strada și
numărul imobilului (ori, după caz, etajul sau apartamentul) în care
locuiește în municipiul București.
În lipsa unor
asemenea elemente nu se poate considera că reclamanta are, în fapt, o
altă locuință cunoscută.
Mai mult, reclamanta,
personal a înțeles să învestească Judecătoria Piatra
Neamț cu acțiunea sa, ca instanță în circumscripția
căreia se află domiciliul său menționat în actele de stare
civilă, cererea fiind formulată în contradictoriu cu organele de
specialitate din Piatra Neamț care au competența de a modifica actele
de stare civilă.
În
consecință, față de considerentele arătate și de
dispozițiile legale incidente, Înalta Curte va stabili competența de
soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Piatra Neamț
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
Piatra Neamț.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 30 iunie 2016.