ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.11.2016

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1931/2016

HOTĂRÂRE
16.11.2016
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1931/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 1931/2016

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția I civilă, sub nr. x/121/2012, la data de 22 mai 2012, reclamantele A. și B., fiice ale defunctului C., fost deținut politic, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul disp. Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora - pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, au formulat cerere de chemare în judecată prin care au solicitat să se constate caracterul politic al perioadei de detenție și să fie obligat pârâtul la plata unor despăgubiri morale în valoare totală de 200.000 euro.

Prin Sentința civilă nr. 1457 din 21 octombrie 2014, Tribunalul Galați, secția I civilă, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele B. și A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice.

Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel reclamantele A. și B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia civilă nr. 115/A din 9 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, s-a admis apelul declarat de reclamantele A. și B., împotriva Sentinței civile nr. 1457 pronunțată în data de 21 octombrie 2014 de Tribunalul Galați, în Dosarul nr. x/121/2012, s-a anulat sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a apreciat că, în speță, din verificarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de fond, fie nu a fost lămurită cu privire la temeiul juridic invocat în acțiunea introductivă de instanță, fie a apreciat, în mod eronat și cu ignorarea art. 129 alin. final C. proc. civ., că cel de-al doilea capăt de cerere, cel vizând obligarea Statului Român la plata daunelor morale, pentru prejudiciul moral suferit de reclamante ca urmare a condamnării cu caracter politic al defunctului lor tată, este întemeiat pe dispozițiile dreptului comun, respectiv art. 998 - 999 C. civ., ce reglementează instituția răspunderii civile delictuale și a cenzurat cererea reclamantelor prin prisma unor aspecte străine de temeiul juridic invocat de acestea în petitul acțiunii.

Pentru aceste motive, reținând că instanța de fond, procedând în această manieră, a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, curtea a admis apelul, a desființat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului declarat de reclamante, ca nefondat.

Intimatele-reclamante A. și B. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea într-unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

La termenul din 16 noiembrie 2016, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a invocat motivul de ordine publică constând în excepția nelegalei compuneri a curții de apel și a reținut cauza în pronunțare cu privire la acest motiv.

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de intimatele-reclamante, precum și motivul de ordine publică constând în nelegala compunere a curții de apel, Înalta Curte constată următoarele:

Pretențiile reclamantelor formulate prin acțiunea cu care au învestit instanța au fost întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în M. Of. nr. 178/26.10.2010, intrată în vigoare la 26 noiembrie 2010, dispozițiile Legii nr. 221/2009 au fost modificate.

Astfel, art. XIII pct. 1 a suprimat calea de atac a apelului statuând că "hotărârea pronunțată potrivit alin. (4) (nn. de tribunal, în primă instanță) este supusă recursului, care este de competența curții de apel", iar potrivit art. XXVI din același act normativ "modificările și completările aduse Legii nr. 221/2009 se aplică și proceselor aflate în curs de soluționare în primă instanță dacă nu s-a pronunțat o hotărâre în cauză până la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Prin urmare, față de împrejurarea că acțiunea pendinte a fost introdusă la 22 mai 2012, respectiv după data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, rezultă că singura cale de atac ce se putea exercita împotriva acestei hotărâri, potrivit dispozițiilor legale anterior citate, este aceea a recursului.

În mod greșit curtea de apel a soluționat cauza ca fiind apel, în complet format din doi judecători, pronunțând o hotărâre nelegală, cu încălcarea dispozițiilor imperative art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care va fi casată în baza art. 304 pct. 1 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele ce preced, față de împrejurarea că decizia curții de apel a fost pronunțată în calea de atac a apelului și nu a recursului, va fi respinsă și excepția nulității recursului invocată de intimatele-reclamante.

Așa fiind, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului invocată de intimatele-reclamante, iar în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul pârâtului, va casa decizia recurată și va trimite cauza Curții de Apel Galați pentru rejudecare, ca instanță de recurs.

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatele-reclamante A. și B.

Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București împotriva Deciziei civile nr. 115/A din 9 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Galați, ca instanță de recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2016.

Procesat de GGC - CT

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-03-05
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 889/2013
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 6296/121/2009 pe rolul Tribunalului Galați, secția civilă, reclamantul M.P. a solicitat în contradictoriu
ÎCCJ 2013-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 203/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta G.E. a chemat în judecată Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând constatarea caracterului politic al condamnăr
ÎCCJ 2013-04-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1854/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată, următoarele: Prin cererea cu nr. 10.009/121/2011 înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, reclamantul P.S.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Sta
ÎCCJ 2012-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3764/2012
) teza I-a din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării
ÎCCJ 2012-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3752/2012
a despăgubirilor au fost avute în vedere, în principal, consecințele negative produse reclamantului în plan fizic, psihic și social prin prejudiciul nepatrimonial constând în atingerea și încălcarea dreptului personal nepatrimonial la liber
Sursă