ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3965/2015

Decizia nr. 3965/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, la data de 3 decembrie 2013, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, obligarea la plata sumei de 558.900 RON reprezentând contravaloarea despăgubirii în echivalent a proprietății preluată, în mod abuziv, de către Statul Român, respectiv casa demolată și teren, în suprafață totală de 458 m.p., situat în Oradea, conform dispoziției nr. 534 din 12 februarie 2007 emisă de Primăria Municipiului Oradea și actualizarea cu indicele de inflație de la data emiterii dispoziției mai susmenționate și până la data efectuării plății.

1.2. Soluția primei instanțe

Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 65/CA din 7 aprilie 2014, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român - prin Ministerul de Finanțe, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P.

A admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., ca inadmisibilă.

1.3. Cererile de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 65/CA din 7 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanta A. și pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

a) Recurenta-reclamantă A. solicită casarea în întregime a sentinței atacate și în urma rejudecării, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă invocă motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat.

Criticile dezvoltate de recurentă se subsumează aspectului, potrivit căruia, instanța de fond a apreciat eronat speța ca fiind inadmisibilă, în contradicție cu Hotărârea pilot Maria Atanasiu și alții contra României dată de C.E.D.O., cu privire la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, aducând atingere însăși substanței dreptului de acces la justiție.

b) Recurenta-pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicită casarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și a respingerii acțiunii reclamantei față de această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivarea căii de atac, pe care instanța de recurs a încadrat-o în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., republicat, recurenta-pârâtă susține, în esență, că această autoritate, potrivit Legii nr. 165/2013, care a abrogat prevederile din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, nu mai are atribuții în ceea ce privește plata despăgubirilor, sarcina plății revenind, în mod exclusiv, Ministerului Finanțelor Publice.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Motivarea recurentei conform căreia prin apariția Legii nr. 162/2013 a fost reglementată o nouă procedură de soluționare a cererilor în materia restituirii proprietăților, care prevede că plata despăgubirilor se face de către Ministerul Finanțelor, nu poate fi primită, în raport de obiectul acțiunii cu care reclamanta a investit instanța. Acesta este, cum de altfel a subliniat și instanța de fond, obligarea pârâtelor la plata contravalorii despăgubirii în echivalent, dată fiind dispoziția nr. 534 din 12 februarie 2007 a Primarului Municipiului Oradea. Trebuie de asemenea, precizat că dosarul de despăgubiri al reclamantei a fost înaintat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Relevante sunt și temeiurile de drept precizate de reclamantă în susținerea acțiunii, precum și precizarea din concluziile precizate de termenul din 31 martie 2014 și reținute în încheiere, precum că acțiunea de față nu este una de drept comun.

În aceste condiții față de obiectul acțiunii precizate de către partea reclamantă instanța de recurs apreciază existența calității procesuale pasive cât privește pârâta A.N.R.P.

În esență, recursul nu critică motivarea instanței de fond ci susține că procedura administrativă prealabilă instituită de Legea nr. 247/2005 și Legea nr. 165/2003 au dat naștere unor abuzuri de drept.

Totodată, recurenta indică, ca și temei al dreptului său de a se adresa instanței și faptul că se consideră persoană vătămată în accepțiunea dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În legătură cu acest ultim aspect trebuie precizat că art. 8 din Legea contenciosului administrativ invocată, precizează că o parte poate avea calitatea de persoană vătămată dacă acest lucru s-a creat/realizat prin emiterea unui act administrativ unilateral. Or, actul indicat de parte este dispoziția nr. 534 din 12 februarie 2007 a Primarului Municipiului Oradea prin care i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită și se propune acordarea de despăgubiri, caracterul deciziei neputând fi nicicum considerat vătămător.

În aceste condiții devin aplicabile față de obiectul acțiunii dispozițiile Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 65/2013, actul invocat producând efecte în domeniul dreptului civil, astfel că situația expusă nu poate fi cenzurată / analizată în condițiile Legii nr. 554/2004.

De altfel și dispoziția prin care s-a soluționat de către Primarul Municipiului Oradea notificarea reclamantei este exceptată de la controlul exercitat pe calea contenciosului administrativ.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în mod corect instanța de fond Înalta Curte apreciază că în mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei.

Față de cele mai sus expuse, Curtea va constata că, în ceea ce privește recursul reclamantei nu sunt incidente motivele de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ. De asemenea, nici față de recursul pârâtei nu apar incidente dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., astfel că, în temeiul prevăzut art. 496 alin. (1) C. proc. civ., ambele recursuri urmează a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de A. și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva sentinței nr. 65/CA-P.I. din 07 aprilie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2015.