ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3575/2015

Decizia nr. 3575/2015

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13 iulie 2012 la Tribunalul Brăila sub nr. x/113/2012, reclamanții A. și B. au formulat plângere în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru a se dispune obligarea acesteia la plata valorii corespunzătoare a construcției preluate în mod abuziv și demolată, situată în municipiul Brăila, Calea X, județul Brăila, stabilită potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, conform standardelor internaționale de evaluare în funcție de volumul și valoarea imobilului puse la dispoziția evaluatorului.

Prin sentința nr. 2211 din 24 octombrie 2013 pronunțată de Tribunalul Brăila a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin acțiunea dedusă judecății reclamanții au solicitat obligarea pârâtei A.N.R.P. la plata valorii de piață a construcției preluate în mod abuziv, demolată, situată în Brăila, Calea X, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

Având în vedere că prin acțiune s-a solicitat obligarea A.N.R.P. la plata în numerar a valorii actualizate a construcției preluate abuziv și demolate, s-a constatat că sunt aplicabile în cauză prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, ce reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, rezultate și din aplicarea Legii nr. 10/2001, invocată de reclamanți [art. 1 alin. (1)].

S-a reținut că prezenta cauză a fost trimisă spre competentă soluționare Tribunalului Brăila de către Curtea de Apel Galați, în temeiul dispozițiilor art. X și art. XXIII din Legea nr. 2/2013.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termen legal, reclamanții A. și B.

Prin decizia nr. 952/2014 a Curții de Apel Galați a fost respins recursul declarat de reclamanții A. și B., împotriva sentinței nr. 2211 din 24 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Brăila în Dosarul nr. x/113/2012* ca nefondat.

Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare contestatorii A. și B., invocând faptul că instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen și instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

În esență a arătat că este greșită soluția instanțelor de judecată privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P.

Prin decizia nr. 803 din 03 aprilie 2015, Curtea de Apel Galați a respins contestația în anulare ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, că fiind o cale de retractare a hotărârii definitive și irevocabile, contestația în anulare, este inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond care au fost soluționate de instanțe, întrucât legea nu a urmărit să deschidă părților recursul la recurs care să fie soluționat de aceeași instanță pe motiv că s-a stabilit greșit situația de fapt.

Totodată, s-a mai reținut că instanța de recurs a răspuns argumentat motivelor de recurs, astfel încât nu sunt incidente nici dispozițiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ.

S-a mai reținut că art. 318 C. proc. civ. se referă la omisiunea de a examina motivul de recurs și nu argumentele de fapt și de drept invocate de parte.

Împotriva deciziei nr. 803 din 03 aprilie 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorii A. și B. au formulat revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 1 și pct. 5 C. proc. civ., fără a indica în concret motivele cererii.

Înalta Curte sesizată cu cererea de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că cererea este inadmisibilă, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

C. proc. civ. reglementează în Titlul V - Capitolul II, revizuirea hotărârilor (art. 322-328), cale extraordinară de atac, iar în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 322 alin. (1) C. proc. civ. revizuirea se poate cere numai cu privire la hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de instanța de recurs atunci când evocă fondul, și ținând cont de faptul că decizia a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul, Înalta Curte constată că cerere de revizuire este inadmisibilă.

Pentru ca o hotărâre dată de instanța de recurs să fie susceptibilă de revizuire, trebuie să evoce fondul cauzei.

Or, în speța de față cererea de revizuire este îndreptată împotriva unei hotărâri prin care s-a respins contestația în anulare ca nefondată, de unde rezultă că cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă.

Astfel, nu sunt supuse revizuirii hotărârile prin care s-a respins contestația în anulare, deoarece din conținutul textului citat rezultă că nu există calea revizuirii împotriva hotărârii date asupra contestației propriu-zise.

Pe de altă parte, motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5, respectiv descoperirea de înscrisuri doveditoare după pronunțarea hotărârii, reținute de partea potrivnică și care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere, implică îndeplinirea unor condiții cumulative, care rezultă din chiar din economia prevederilor menționate.

Documentul despre care a făcut vorbire revizuentul B. nu îndeplinește niciuna din condițiile enunțate.

Înalta Curte, văzând actele și lucrările dosarului, a constatat că cererea de față nu întrunește cerințele minime de admisibilitate prevăzute de lege, întrucât procedând la verificarea deciziei atacate în raport cu motivele de revizuire formulate, a rezultat că cererea de revizuire nu se încadrează în limitele stabilite de dispozițiile legale.

Văzând și dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. și B. împotriva deciziei nr. 803 din 03 aprilie 2015 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/44/2015, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 noiembrie 2015.