ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2017

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 186/2017

HOTĂRÂRE
02.02.2017
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 186/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr.

186

/20

17

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1094 din

24

.

09.2014 pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost respinsă cererea de recunoaștere a hotărârii străine formulată de petenta A. pentru recunoașterea hotărârii pronunțate de Tribunalul de Mare Instanță Paris la data de 22.10.2013.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel

petenta A. înregistrat la data de 14.11.2014.

În ședința de judecată din data de 03.04.2015 s-a dispus suspendarea judecării apelului în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., deoarece s-a constatat că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantei, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, respectiv aceasta nu a depus dovada că pârâtul a fost citat în fața instanței franceze, având cunoștință de procesul finalizat cu hotărârea a cărei recunoaștere se cere.

Cum de la data acestei suspendări și până în prezent au trecut mai mult de 6 luni, pricina rămânând în nelucrare din motive imputabile părților, în temeiul art. 416 și 420 C. proc. civ. s-a constatat perimarea apelului.

Curtea de Apel, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 2340/A din 30.10.2015 a constatat perimat apelul declarat de petenta A. împotriva sentinței civile nr. 1094 din 24.09.2014 a Tribunalului Maramureș pronunțată în Dosar nr. x/100/2014 pe care a menținut-o.

Împotriva

deciziei civile nr. 2340/A din 30.10.2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a declarat recurs reclamanta A.

,

dezvoltarea motivelor de casare fiind efectuată prin memoriul înregistrat la 11.11.2015 la Curtea de Apel Cluj.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept astfel cum impun cerințele art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea recursului recurenta a arătat că în mod greșit s-a dispus suspendarea judecării cauzei, susținând că a depus toate diligențele necesare în vederea soluționării cauzei, respectiv angajarea unui apărător ales și îndeplinirea tuturor obligațiilor stabilite în cursul judecății.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate

și de susținerile din întâmpinare

, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, urmează să încadreze criticile recurentei în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ. casarea hotărârii se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În ceea ce privește incidența acestui motiv de recurs, din expunerea argumentelor evocate de recurenta-reclamantă rezultă că hotărârea pronunțată de către instanța de apel este nelegală, având în vedere faptul că în mod nelegal s-a dispus suspendarea judecății cauzei, deși reclamanta a depus toate diligențele necesare în ceea ce privește obligațiile stabilite de către instanță.

Aplicarea greșită a dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ. a fost invocată

cu scopul de a readuce în discuție îndeplinirea obligațiilor puse în vedere de către instanța de apel, în ceea ce privește citarea pârâtului Eldemerdash Mohmoud.

Înalta Curte, constată că judecata apelului declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1094 din 24 septembrie 2014 a Tribunalului Maramureș, a fost suspendată la data de 03 aprilie 2015, prin încheiere, în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantei, pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, respectiv acesta nu a depus dovada că pârâtul a fost citat în fața instanței franceze, având cunoștință de procesul finalizat cu hotărârea a cărei recunoaștere se cere.

Dispozițiile art. 416 C. proc. civ. reglementează perimarea de drept a oricărei cereri de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire sau orice altă cerere de reformare sau retractare, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni.

Astfel, termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză și se calculează conform art. 181 C. proc. civ.

În speță, ultimul act de procedură îndeplinit în cauză este reprezentat de măsura suspendării judecății cauzei, dispusă prin încheierea de ședință din data de 03 aprilie 2015, având în vedere neîndeplinirea obligațiilor stabilite de către instanță în sarcina reclamantei .

Chestiunea de drept dedusă judecății este reprezentată de interpretarea dispozițiilor art. 420 C. proc. civ., cu privire la susținerile recurentei prin care a arătat că a depus toate diligențele necesare pentru citarea pârâtului, astfel încât motivele de suspendare nu îi sunt imputabile.

Stabilirea dacă împrejurările care au împiedicat recurenta de a stărui în judecată, conform art. 242 alin. (1) C. proc. civ., este o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea instanței.

Astfel, în mod corect a statuat instanța de apel faptul că pricina a rămas în nelucrare din motive imputabile părților motiv pentru care, Înalta Curte constată critica recurentei nefondată, în cauză fiind îndeplinite condițiile pentru a interveni perimarea.

Pentru rațiunile înfățișate, constatând că nu este incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și invocat de recurentă, hotărârea atacată fiind la adăpost de orice critică, Înalta Curte, cu aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 2340/A din 30 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, menținând decizia instanței de apel, ca fiind legală.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 2340/A din 30 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

02 februarie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-09-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1497/2016
7/2014. Prin aceeași decizie, a fost respinsă cererea, formulată de A. pentru suspendarea executării Deciziei civile 545/A din 17 decembrie 2014 a Tribunalului Maramureș, precum și cererea de suspendare a executării silite din Dosarul execu
ÎCCJ 2018-04-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1557/2018
Ședința publică din data de 27 aprilie 2018 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 832 din data de 27 iunie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunal
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2529/2018
iunie 2017 recurenta a formulat recurs împotriva încheierii din 26 mai 2037, prin care s-a dispus suspendarea prezentei cauze, iar prin încheierea civilă nr. 217 din 11 septembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 5
ÎCCJ 2018-03-14
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 759/2018
ță, prin încheierea de ședință din 18.01.2017, judecarea cauzei a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. Or, de la acest moment și până la repunerea cauzei pe rol din oficiu, prin rezoluția inst
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3024/2018
legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 11 mai 2017, stabilit pentru judecarea cererii de revizuire, termen la care, constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoz
Sursă