ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 287/2017

Decizia nr. 287/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 8 noiembrie 2016 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosar nr. x/54/2016/a1 petentul A. a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, stabilită în cererea de strămutare înregistrată în Dosarul nr. x/54/2016, cu termen de judecată la 17 noiembrie 2016, vizând Dosarul nr. x/215/2012** al Tribunalului Dolj. S-a solicitat ca, în situația în care instanța nu va putea rezolva cererea de reexaminare potrivit motivelor invocate, să fie sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din O.U.G.. nr. 80/2013.

Prin Încheierea de ședință nr. 7 din 15 noiembrie 2016 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare; a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale. Raportat la motivele invocate în cererea de reexaminare a taxei de timbru stabilită în cererea de strămutare, instanța a constatat că în această cauză sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 80/2013, chiar dacă fondul litigiului se va judeca conform normelor vechiului C. proc. civ. Strămutarea cauzei nu are ca obiect aspecte legate de fondul acesteia, situație în care taxa judiciară de timbru pentru această cerere se va stabili independent de natura litigiului.

Legiuitorul a stabilit o taxă de timbru distinctă, specifică acestui incident procedural ivit în timpul judecării de fond a cauzei, căruia i se aplică legea de la momentul invocării lui, și nu cea specifică normelor aplicabile fondului cauzei, În atare situație constatându-se că cererea de strămutare a fost formulată sub incidența noilor norme, respectiv O.U.G. nr. 80/2013, s-a reținut că taxa de timbru a fost corect stabilită, conform art. 9 alin. (1) lit. b), fiind respinsă, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din O.U.G.

nr. 80/2013 Curtea de Apel Craiova a reținut că aceasta nu îndeplinește condițiile solicitate de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv în dezvoltarea acestei excepții petentul nu a formulat o critică propriu-zisă de neconstituționalitate a textului de lege și nu a indicat dispozițiile din Constituție care ar fi încălcate prin norma considerată neconstituțională. Petentul s-a limitat a indica textul de lege ca fiind neconstituțional, invocând o legătură formală cu soluționarea cauzei și a argumentat cererea în raport de interesul său procesual, și anume considerarea ca neconstituțională a acestei norme în cazul în care instanța nu va achiesa la motivele invocate prin cererea de reexaminare.

Neconstituționalitatea unui text de lege vizează contradicția dintre dispoziția legală și un principiu sau o prevedere constituțională, însă o astfel de contradicție nu s-a invocat, petentul tinzând la aplicarea textului de lege în funcție de interesul său procesual. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs neîncadrat în drept petentul A., arătând că soluția adoptată prin aceasta este rezultatul unei erori judiciare, în condițiile în care într-o altă cerere de strămutare formulată de către aceeași parte, taxa judiciară de timbru a fost stabilită în cuantum de 4 lei, reținându-se că litigiul este supus dispozițiilor vechiului C. proc. civ. Recurentul-petent a mai arătat că instanța a ignorat Decizia nr. 348 din 04 octombrie 2016 a Curții de Apel Craiova despre care a luat act, dar nu s-a conformat principiului invocat de această decizie, situație față de care există suspiciuni rezonabile cu privire la completul de judecată.

Referitor la aplicarea O.U.G. nr. 80/2013, recurentul-petent arată că actul normativ excede atribuțiilor Guvernului care, deși a dispus prin art. 50 alin. (2) că nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ se vor actualiza anual cu indicele ratei inflației, prin hotărâre de guvern, și că se vor putea elabora norme metodologice de aplicare, nu s-a conformat, încălcând dispozițiile constituționale, iar sintagma "pot elabora" nu poate fi permisă, întrucât o lege trebuie să conțină termeni clari și imperativi. O.U.G. nr. 80/2013 este un act abuziv și discriminatoriu întrucât reglementează taxe fără precedent în proceduri precum cererile de strămutare, cererile în căile de atac, cererile de suspendare.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele: Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva hotărârii prin care este respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale se poate declara recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În cauză, încheierea de ședință prin care petentului i s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată la data de 15 noiembrie 2016, recursul fiind declarat, potrivit vizei de înregistrare, la data de 6 decembrie 2016, cu mult peste termenul prevăzut de textul legal anterior citat. Petentul a arătat, cu prilejul concluziilor orale, faptul că la momentul pronunțării încheierii atacate și în perioada imediat următoare a fost internat la Spitalul Covasna, astfel încât se afla în imposibilitatea obiectivă de a declara calea de atac. Această împrejurare nu poate determina însă incidența instituției juridice a repunerii în termen de care tinde a se prevala petentul, nefiind susținută de actele dosarului, întrucât adeverința medicală depusă de către acesta vizează o cu totul altă perioadă, respectiv 09 ianuarie 2017 - 21 ianuarie 2017. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii de ședință nr. 7 din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2017. Procesat de GGC - CT