ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 287/2017

Decizia nr. 287/2017

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data

de 8 noiembrie 2016 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I

civilă, în Dosar nr. x/54/2016/a1 petentul A. a solicitat reexaminarea

taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, stabilită în cererea de

strămutare înregistrată în Dosarul nr. x/54/2016, cu termen de judecată

la 17 noiembrie 2016, vizând Dosarul nr. x/215/2012** al Tribunalului Dolj.

S-a solicitat

ca, în situația în care instanța nu va putea rezolva cererea de

reexaminare potrivit motivelor invocate, să fie sesizată Curtea

Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 50 alin. (2) din O.U.G.. nr. 80/2013.

Prin

Încheierea de ședință nr. 7 din 15 noiembrie 2016 Curtea de Apel

Craiova, secția I civilă, a respins, ca neîntemeiată, cererea de

reexaminare; a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții

Constituționale.

Raportat la

motivele invocate în cererea de reexaminare a taxei de timbru stabilită în

cererea de strămutare, instanța a constatat că în această

cauză sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 80/2013, chiar

dacă fondul litigiului se va judeca conform normelor vechiului C. proc.

civ.

Strămutarea

cauzei nu are ca obiect aspecte legate de fondul acesteia, situație în

care taxa judiciară de timbru pentru această cerere se va stabili

independent de natura litigiului. Legiuitorul a stabilit o taxă de timbru

distinctă, specifică acestui incident procedural ivit în timpul

judecării de fond a cauzei, căruia i se aplică legea de la

momentul invocării lui, și nu cea specifică normelor aplicabile

fondului cauzei,

În atare

situație constatându-se că cererea de strămutare a fost

formulată sub incidența noilor norme, respectiv O.U.G. nr. 80/2013,

s-a reținut că taxa de timbru a fost corect stabilită, conform

art. 9 alin. (1) lit. b), fiind respinsă, ca neîntemeiată, cererea de

reexaminare.

Cu privire la

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin.

(2) din O.U.G. nr. 80/2013 Curtea de Apel Craiova a reținut că

aceasta nu îndeplinește condițiile solicitate de art. 29 alin. (1)

din Legea nr. 47/1992, respectiv în dezvoltarea acestei excepții petentul

nu a formulat o critică propriu-zisă de neconstituționalitate a

textului de lege și nu a indicat dispozițiile din Constituție

care ar fi încălcate prin norma considerată

neconstituțională.

Petentul s-a

limitat a indica textul de lege ca fiind neconstituțional, invocând o

legătură formală cu soluționarea cauzei și a

argumentat cererea în raport de interesul său procesual, și anume

considerarea ca neconstituțională a acestei norme în cazul în care

instanța nu va achiesa la motivele invocate prin cererea de reexaminare.

Neconstituționalitatea

unui text de lege vizează contradicția dintre dispoziția

legală și un principiu sau o prevedere constituțională,

însă o astfel de contradicție nu s-a invocat, petentul tinzând la aplicarea

textului de lege în funcție de interesul său procesual.

Împotriva

acestei încheieri a formulat recurs neîncadrat în drept petentul A.,

arătând că soluția adoptată prin aceasta este rezultatul

unei erori judiciare, în condițiile în care într-o altă cerere de

strămutare formulată de către aceeași parte, taxa

judiciară de timbru a fost stabilită în cuantum de 4 lei,

reținându-se că litigiul este supus dispozițiilor vechiului C.

proc. civ.

Recurentul-petent

a mai arătat că instanța a ignorat Decizia nr. 348 din 04

octombrie 2016 a Curții de Apel Craiova despre care a luat act, dar nu s-a

conformat principiului invocat de această decizie, situație

față de care există suspiciuni rezonabile cu privire la

completul de judecată.

Referitor la

aplicarea O.U.G. nr. 80/2013, recurentul-petent arată că actul

normativ excede atribuțiilor Guvernului care, deși a dispus prin art.

50 alin. (2) că nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de

acest act normativ se vor actualiza anual cu indicele ratei inflației, prin

hotărâre de guvern, și că se vor putea elabora norme

metodologice de aplicare, nu s-a conformat, încălcând dispozițiile

constituționale, iar sintagma "pot elabora" nu poate fi

permisă, întrucât o lege trebuie să conțină termeni clari

și imperativi.

O.U.G. nr.

80/2013 este un act abuziv și discriminatoriu întrucât reglementează

taxe fără precedent în proceduri precum cererile de strămutare,

cererile în căile de atac, cererile de suspendare.

Analizând

cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Căile de

atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin

norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general

de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod

nejustificat, judecata unei cauze.

În

consecință, nici părțile și nici instanța de

judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise

de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea

în care acestea se calculează.

Potrivit art.

29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva hotărârii prin care este

respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale se poate

declara recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În

cauză, încheierea de ședință prin care petentului i s-a

respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost

pronunțată la data de 15 noiembrie 2016, recursul fiind declarat,

potrivit vizei de înregistrare, la data de 6 decembrie 2016, cu mult peste

termenul prevăzut de textul legal anterior citat.

Petentul a

arătat, cu prilejul concluziilor orale, faptul că la momentul

pronunțării încheierii atacate și în perioada imediat

următoare a fost internat la Spitalul Covasna, astfel încât se afla în

imposibilitatea obiectivă de a declara calea de atac.

Această

împrejurare nu poate determina însă incidența instituției

juridice a repunerii în termen de care tinde a se prevala petentul, nefiind

susținută de actele dosarului, întrucât adeverința medicală

depusă de către acesta vizează o cu totul altă

perioadă, respectiv 09 ianuarie 2017 - 21 ianuarie 2017.

Pentru aceste

considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge recursul, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

tardiv, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii de

ședință nr. 7 din 15 noiembrie 2016 a Curții de Apel

Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2017.

Procesat de GGC - CT