ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1094/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1094/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1094/2017
Asupra recursului
de față constată următoarele:
Prin încheierea de
ședință din data de 12 ianuarie 2017, pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2016/al,
a fost respinsă cererea privind acordarea ajutorului public judiciar
formulată de petentul
A., în sensul
scutirii de la plata taxei judiciare de timbru și pentru asistența
juridică.
Împotriva
acestei încheieri, petentul A. a formulat cerere de reexaminare, la data de 30
ianuarie 2017, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel
Craiova, secția I civilă, sub nr. x/54/2016/al.2, cu termen de
soluționare la data de 14 februarie 2017.
Prin
încheierea din camera de consiliu nr. 3 din 14 februarie 2017, Curtea de Apel
Craiova,
secția
I civilă, a respins, ca nefondată, cererea formulată de petentul
A., privind reexaminarea încheierii de ședință din data de 12
ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I
civilă, în Dosarul nr. x/54/2016/al, în contradictoriu cu intimata B.
Pentru
a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, cererea de
acordarea a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei
judiciare de timbru a fost formulată în cauza care are ca obiect
soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru în cuantum
de 100 lei, consemnată în citația emisă la data de 28 octombrie
2016, în Dosarul nr. x/54/2016.
Această
cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru nu se timbrează, conform
dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru, situație în care, în mod corect, prima
instanță a reținut că cererea de acordare a ajutorului
public judiciar privind scutirea de la plata taxei judiciare de timbru,
formulată în cadrul cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru,
este lipsită de obiect.
În
ceea ce privește cererea de ajutor public judiciar privind acordarea
asistenței judiciare, s-a reținut că, față de obiectul
cererii supuse soluționării, este temeinică și legală
soluția adoptată de prima instanță, neimpunându-se
prezența unui avocat, atât timp cât, conform dispozițiilor art. 39
alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cererea de reexaminare privind taxa judiciară
de timbru se soluționează în camera de consiliu, fără
citarea părților, prin încheiere definitivă.
Împotriva
acestei încheieri a declarat recurs petentul A.,
invocând motivele prevăzute de
art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și susținând că, cererea
sa a fost greșit soluționată de către instanță.
În motivarea
recursului, petentul A. a arătat că: „greșeala instanței
provine din faptul că, cererea de ajutor public judiciar a fost dată
spre competență completului din dosarul format .al pentru judecarea
cererii de reexaminare a taxei judiciare, și nu în Dosarul de fond nr. x/54/2016
- strămutare"; în mod greșit cererea de ajutor public judiciar
„a fost atribuită completului C9D - complet care nu avea dreptul să
judece și cererea de ajutor public judiciar, după ce a fost învestit
să judece cererea de reexaminare a taxei de timbru"; „cererea ce face
obiectul Dosarului nr. x este o cerere ce privește
reexaminarea ajutorului public
judiciar, o cerere care, așa cum am arătat în motivare, era/este
admisibilă, dat fiind admiterea altor cereri de ajutor public judiciar -
fie de către completul C9A sau C5D"; așa încât „respingerea
cererii de ajutor public judiciar este dată de o judecată
neunitară."
La
termenul de judecată din data de 21 iunie 2017,
Înalta Curte a reținut cauza în
pronunțare cu privire la admisibilitatea recursului, care se impune a fi
analizată cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 137 C. proc.
civ.
Căile
de atac, respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt de
ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a
înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit,
judecata unui proces.
Ca
atare, niciuneia dintre părți nu îi este permis să formuleze
și nici instanța judecătorească nu se poate învesti cu
judecata unei căi de atac exercitată în afara sistemului căilor
de atac prevăzute de lege, regula având valoare de principiu
constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.
Prin
urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția
competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru
subiectele de drept aflate în situații identice.
Totodată,
una din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac
constă în aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în
principiu, unic și se epuizează odată cu exercitarea lui, ceea
ce înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de
două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.
Dispozițiile
art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie
civilă prevăd: „(2) Împotriva încheierii prin care se respinge
cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face
cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării
încheierii. (3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de
consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere
irevocabilă.'’
În speță,
petentul A. a uzat de calea de atac prevăzută de dispozițiile
O.U.G. nr. 51/2008, mai sus redate, respectiv cererea de reexaminare
formulată împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de
acordare a ajutorului public judiciar.
Astfel, prin
încheierea nr. 3 din 14 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel
Craiova, secția I civilă, a fost respinsă, ca nefondată,
cererea formulată de petentul A., privind reexaminarea încheierii de
ședință din data de 12 ianuarie 2017, pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2016/al.
Cererea de
reexaminare prevăzută de art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 privind
ajutorul public judiciar în materie civilă reprezintă o cale de atac
specială, de retractare, singura care poate fi exercitată împotriva
încheierii de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar.
Aspectele privind
modul de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar nu
pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de
reformare, neexistând un drept de opțiune al părții în
această privință.
Împrejurarea că
legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în fața altui complet
al aceleiași instanțe, nu este de natură să afecteze
procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înțeleasă
în termenii art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului.
Ceea ce este
esențial din punct de vedere al procesului echitabil este ca partea
să poată supune contestația sa unui tribunal independent și
imparțial, care nu trebuie să funcționeze neapărat la
nivelul unei jurisdicții superioare celei care a adoptat soluția,
statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor
de atac.
Accesul liber la
justiție nu înseamnă accesul la toate structurile
judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, acest
drept putând fi supus unor condiționări de fond și de
formă, iar existența uneia ori a mai multor cai de atac nu este
impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de
vreun tratat internațional la care România este parte.
Având în vedere
considerentele reținute, Încheierea nr. 3 din 14 februarie 2017 a
Curții de Apel Craiova nu este susceptibilă de a mai fi atacată
cu recurs, calea de atac declarată de petentul A. fiind inadmisibilă,
urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de petentul A., împotriva Încheierii nr. 3 din
14 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 21 iunie 2017.