ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 235/2017 Asupra cauzei de față, reține următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/109/2014 pe rolul Tribunalului Argeș, completată și precizată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Liceul Tehnologic B., Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Primăria Pitești prin primar, solicitând să fie obligați să îi recunoască și să îi valorifice perioada cuprinsă între 1 mai 1974 - 1 septembrie 1978, în care a desfășurat activitate de pedagog, ca vechime efectivă în învățământ, conform Legii nr. 63/2011 și să îi acorde diferențele de drepturi salariale rezultate, inclusiv sperat de stabilitate, începând cu data de 1 mai 1974 și până în prezent.
Prin Sentința civilă nr. 772 din 7 aprilie 2016, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., astfel cum a fost precizată, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Argeș, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins acțiunea, ca neîntemeiată, în contradictoriu cu ceilalți pârâți și a respins cererea de intervenție accesorie formulată în interesul reclamantului de Sindicatul C. Muntenia.
Prin Decizia civilă nr. 2347 din 18 octombrie 2016, definitivă, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 772 din 7 aprilie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș, împotriva deciziei curții de apel, a formulat recurs reclamantul A. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 16 decembrie 2016 și repartizat Completului filtru nr. 10 (CF 10). Prin rezoluția completului de filtru din 20 decembrie 2016, a fost dispusă întocmirea de către magistratul asistent a raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Completul de filtru C10, la data de 21 decembrie 2016, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod. Raportul asupra admisibilității în principiu a fost comunicat părților la data de 28 decembrie 2016, așa cum reiese din dovezile aflate la dosar, iar la data de 4 ianuarie 2017, intimatul inspectoratul Școlar Județean Argeș a formulat punct de vedere la raport și a solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului. Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed: Art. 275 din cuprinsul Titlului XII intitulat Jurisdicția muncii C. muncii în temeiul căruia a fost formulat prezenta acțiune, prevede că "Dispozițiile prezentului titlu se completează cu prevederile C. proc.
civ.". Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. De asemenea, art. XVIII din Legea nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, prevede că hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de muncă, respectiv solicitarea reclamantului A. privind obligarea pârâților Liceul Tehnologic B., Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Primăria Pitești prin primar, să îi recunoască și să îi valorifice perioada 1 mai 1974 - 1 septembrie 1978, în care a desfășurat activitate de pedagog, ca vechime efectivă în învățământ, conform Legii nr. 63/2011 și să îi acorde diferențele de drepturi salariate rezultate, inclusiv sporul de stabilitate, începând cu data de 1 mai 1974 și până la data formulării cererii de chemare în judecată. Din interpretarea sistematică și literală a prevederilor legale evocate, rezultă că deciziile curților de apel pronunțate în materia litigiilor de muncă, în calea de atac a apelului, nu mai pot fi supuse controlului judecătoresc, prin exercitarea vreunei căi de atac ordinare.
În raport de dispozițiile legale menționate, Decizia civilă nr. 2128 din 18 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului. Se reține totodată că prin dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător. Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice. Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.
Față de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE
MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 2128 din 18 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2017. Procesat de GGC - CL
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.