ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 235/2017

Decizia nr. 235/2017

Asupra cauzei de față,

reține următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată sub nr. x/109/2014 pe rolul Tribunalului

Argeș, completată și precizată, reclamantul A. a chemat în

judecată pe pârâții Liceul Tehnologic B., Inspectoratul Școlar

Județean Argeș și Primăria Pitești prin primar,

solicitând să fie obligați să îi recunoască și să

îi valorifice perioada cuprinsă între 1 mai 1974 - 1 septembrie 1978, în

care a desfășurat activitate de pedagog, ca vechime efectivă în

învățământ, conform Legii nr. 63/2011 și să îi acorde

diferențele de drepturi salariale rezultate, inclusiv sperat de

stabilitate, începând cu data de 1 mai 1974 și până în prezent.

Prin Sentința civilă nr. 772

din 7 aprilie 2016, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de

muncă și asigurări sociale, a respins acțiunea

formulată de reclamantul A., astfel cum a fost precizată, în contradictoriu

cu pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Argeș, ca fiind

formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală

pasivă. A respins acțiunea, ca neîntemeiată, în contradictoriu

cu ceilalți pârâți și a respins cererea de intervenție

accesorie formulată în interesul reclamantului de Sindicatul C. Muntenia.

Prin Decizia civilă nr. 2347 din

18 octombrie 2016, definitivă, Curtea de Apel Pitești, secția I

civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A.

împotriva Sentinței civile nr. 772 din 7 aprilie 2016 pronunțată

de Tribunalul Argeș, împotriva deciziei curții de apel, a formulat

recurs reclamantul A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I

civilă, la data de 16 decembrie 2016 și repartizat Completului filtru

nr. 10 (CF 10).

Prin rezoluția completului de

filtru din 20 decembrie 2016, a fost dispusă întocmirea de către

magistratul asistent a raportului asupra admisibilității, în

principiu, a recursului, așa cum prevăd dispozițiile art. 493

alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Completul de filtru C10, la data de 21

decembrie 2016, constatând că raportul întrunește condițiile

art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia

părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu

dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod.

Raportul asupra

admisibilității în principiu a fost comunicat părților la

data de 28 decembrie 2016, așa cum reiese din dovezile aflate la dosar,

iar la data de 4 ianuarie 2017, intimatul inspectoratul Școlar

Județean Argeș a formulat punct de vedere la raport și a

solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului.

Analizând recursul, Înalta Curte

constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Art. 275 din cuprinsul Titlului XII intitulat

Jurisdicția muncii C. muncii în temeiul căruia a fost formulat

prezenta acțiune, prevede că "Dispozițiile prezentului

titlu se completează cu prevederile C. proc. civ.".

Potrivit dispozițiilor art. 634

alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel,

fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

De asemenea, art. XVIII din Legea nr.

2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă,

prevede că hotărârile pronunțate în cererile privitoare la

conflictele de muncă și de asigurări sociale, nu sunt supuse

recursului.

Obiectul prezentului dosar îl

reprezintă un litigiu de muncă, respectiv solicitarea reclamantului

A. privind obligarea pârâților Liceul Tehnologic B., Inspectoratul

Școlar Județean Argeș și Primăria Pitești prin

primar, să îi recunoască și să îi valorifice perioada 1 mai

1974 - 1 septembrie 1978, în care a desfășurat activitate de pedagog,

ca vechime efectivă în învățământ, conform Legii nr.

63/2011 și să îi acorde diferențele de drepturi salariate

rezultate, inclusiv sporul de stabilitate, începând cu data de 1 mai 1974

și până la data formulării cererii de chemare în judecată.

Din interpretarea sistematică

și literală a prevederilor legale evocate, rezultă că

deciziile curților de apel pronunțate în materia litigiilor de

muncă, în calea de atac a apelului, nu mai pot fi supuse controlului

judecătoresc, prin exercitarea vreunei căi de atac ordinare.

În raport de dispozițiile legale

menționate, Decizia civilă nr. 2128 din 18 octombrie 2016

pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă,

atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se reține totodată că

prin dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul

de procedură civilă, legiuitorul a impus în sarcina

părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile,

ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei

interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în

condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de

drept aflați în situații identice.

Aceleași exigențe exclud

examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte

condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea

procesuală.

Din dispozițiile C. proc. civ.

rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite

cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea

privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege

susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recunoașterea unei căi de

atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală

constituie o încălcare a principiului legalității, precum

și al principiului constituțional al egalității în

fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție

inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind

sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea

cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine

publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2)

din Constituția României.

Față de toate cele de mai

sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins

ca atare.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DISPUNE

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 2128 din 18 octombrie

2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I

civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493

alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac

și se comunică părților.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 1 februarie 2017.

Procesat

de GGC - CL