ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 125/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 125/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2018
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la 25 ianuarie 2017, sub nr. x/2017, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI anularea deciziei nr. 3743/2016 din 23 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2015, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de aceeași parte împotriva sentinței civile nr. 2576/2016 din 16 martie 2016, pronunțată de Judecătoria Pitești, secția Civilă.
În motivarea cererii de revizuire s-a arătat, în esență, că decizia nr. 3743/2016 din 23 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2015 este contrară deciziei nr. 1704/2016 din 24 mai 2016, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2015.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 1199/2017 din 5 aprilie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Pitești.
Prin decizia civilă nr. 1873/2017 din 12 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 3743/2016 din 23 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2015.
Revizuentul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 1873/2017 din 12 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, fără să indice în drept motivele de casare pe care își întemeiează recursul.
În sinteză, recurentul-revizuent a arătat că cererea de revizuire a fost depusă în termenul prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În acest sens, titularul recursului a învederat că decizia ce a făcut obiectul revizuirii a fost comunicată la 6 ianuarie 2017, conform plicului poștal anexat, în copie, deciziei respective, iar cererea de revizuire a fost depusă la 25 ianuarie 2017, fiind astfel formulată în termenul legal.
De asemenea, prin cererea de recurs au fost dezvoltate pe larg critici care vizează fondul pretențiilor din procesele în care au fost pronunțate hotărârile pretins contradictorii.
La 29 august 2017, recurentul-revizuent a formulat o cerere de completare a criticilor din cererea de recurs.
Intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI (subrogată în drepturile și obligațiile procesuale ale D.G.F.P. Argeș și A.F.P. Pitești, conform H.G. nr. 520/2013) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul-revizuent nu a depus răspuns la întâmpinare.
În temeiul art. 493 C. proc. civ. a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 5 decembrie 2017, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., încadrarea criticilor din cererea de recurs în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiează și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute expres și limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, neîncadrarea criticilor în motivele de casare expres prevăzute de lege, precum și formularea acestora cu depășirea termenului de recurs este sancționată cu anularea recursului.
Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac de reformare în care se analizează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
Astfel, în etapa procesuală a recursului nu pot fi examinate critici care vizează aspecte de netemeinicie, întrucât aprecierea și evaluarea probelor administrate în cauză intră în atribuția exclusivă a instanțelor de fond, ca instanțe devolutive.
Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că prin cererea de recurs nu au fost indicate și dezvoltate motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute expres și limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, invocarea unor motive privitoare la fondul litigiilor dintre părți excede cadrului procesual al revizuirii și implicit al recursului, motiv pentru care aceste critici nu întrunesc cerința impusă de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
De asemenea, nici criticile din cererea de recurs care vizează soluția de respingere ca tardivă a cererii de revizuire nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute expres și limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât recurentul-revizuent nu a arătat în concret care sunt dispozițiile legale pretins încălcate de către instanța de revizuire.
Astfel, susținerea din cererea de recurs în sensul că revizuirea a fost declarată în termenul prevăzut de lege reprezintă simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată de instanța de revizuire, fără însă a constitui un motiv de casare care să poată fi analizat în recurs.
Cu privire la cererea de completare a motivelor de recurs, instanța supremă constată că această cerere a fost formulată la 29 august 2017, în condițiile în care hotărârea recurată a fost comunicată recurentului-revizuent la 7 iulie 2017 .
Având în vedere că recurentul-revizuent a formulat cererea de completare a motivelor de recurs cu nerespectarea termenului imperativ de 30 de zile, prevăzut de art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ., rezultă că în privința acestei cereri intervine sancțiunea nulității, instituită de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru aceste motive, constatând că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nici nu au fost identificate motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu, conform art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 489 alin. (2) din același act normativ, va anula recursul declarat de recurentul-revizuent A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei civile nr. 1873/2017 din 12 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2018.