ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2640/2015

Decizia nr. 2640/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată, inițial, la data de 28 august 2013, pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat anularea Deciziei de imputare nr. 2553639 din 2 aprilie 2013 și a Procesului-verbal de cercetare administrativă nr. 2553335 din 25 martie 2013, anularea Hotărârii nr. 2555682 din 30 mai 2013 a Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și, respectiv, a Hotărârii nr. 150 din 25 iulie 2013 emise de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră-Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor.

Prin Sentința civilă nr. 197 din 25 noiembrie 2013, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin Sentința civilă nr. 1501 din 7 mai 2014, Tribunalul Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și Ministerul Afacerilor Interne.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a formulat recurs, înregistrat la Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 16 septembrie 2014, solicitând casarea hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin Decizia civilă nr. 741 din 25 februarie 2015, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de A. declarat împotriva Sentinței civile nr. 1501 din 7 mai 2014 a Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal și a casat sentința recurată cu trimitere spre o nouă judecare la Tribunalul Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată, în rejudecare pe fond după casare cu trimitere, pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 31 martie 2015.

Tribunalul Satu Mare, prin Sentința civilă nr. 293 din 22 aprilie 2015, a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și a declinat în favoarea Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și Ministerul Afacerilor Interne.

A reținut instanța, în esență, că actul administrativ jurisdicțional atacat, respectiv Hotărârea nr. 150 din 26 iulie 2013 a Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, este emis de o autoritate publică centrală.

Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal, în baza art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal cu soluționarea acestuia.

Înalta Curte, în raport cu cele expuse anterior, reține că, potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea unei dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Inițial, prin Sentința civilă nr. 197 din 25 noiembrie 2013, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal, care a soluționat acțiunea pe fond, prin Sentința civilă nr. 1501 din 7 mai 2014.

Tribunalul Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal era deja învestit ca urmare a declinării, de către Curtea de Apel Oradea, a competenței de a judeca procesul și competența sa materială nu a mai făcut obiectul judecății prin Decizia civilă nr. 741 din 25 februarie 2015 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, de casare a Sentinței civile nr. 1501 din 7 mai 2014 cu trimiterea spre rejudecare pe fondul cauzei a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și Ministerul Afacerilor Interne.

În considerentele deciziei de casare cu trimitere spre rejudecare, s-a stabilit ca instanța de fond să analizeze și motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate în cazul anulării Deciziei de imputare nr. 2553639 din 2 aprilie 2013 și a procesului-verbal de cercetare administrativă nr. 2553335 din 26 martie 2013, asupra cărora nu s-a pronunțat prin hotărârea recurată.

Potrivit art. 501 alin. (1) C. proc. civ., „În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanța care judecă fondul.”, iar, conform alin. (3) al aceluiași articol, „După casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.”

Astfel, modalitatea în care instanța de recurs, prin decizia de casare, a dezlegat un aspect litigios se impune fără posibilitatea de a fi contrazisă cu ocazia rejudecării, datorită efectului pozitiv al lucrului judecat potrivit căruia statuările definitive ale unei hotărâri judecătorești se impun, deopotrivă, părților și instanței ulterioare, care nu pot ignora efectele unei judecăți anterioare, care a tranșat definitiv un aspect al litigiului.

Aceste dispoziții nu lasă loc de interpretare, instanța de trimitere fiind obligată să respecte hotărârea instanței de recurs, astfel că necompetența materială a Tribunalului Satu Mare de a soluționa cauza în primă instanță nu mai putea fi invocată în cursul rejudecării după casare cu trimitere.

În consecință, competența de rejudecare a cauzei de către Tribunalul Satu Mare, după casarea definitivă cu trimitere spre rejudecare, nu mai putea face obiectul controlului acestei instanțe, care trebuia să procedeze la rejudecarea pe fond a cauzei.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește în favoarea Tribunalului Satu Mare, secția de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și Ministerul Afacerilor Interne.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 iunie 2015.

Procesat de GGC - LM