ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3096/2016

Decizia nr. 3096/2016

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 6 iunie 2014, reclamanta Societatea A. SRL, prin administrator B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord Est București (fostă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Nord Est), a solicitat: anularea Deciziei nr. 3150 din 29 ianuarie 2014, prin care a fost soluționată contestația administrativă emisă de A.P.D.R.P., precum și anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare întocmit la data de 22.11.2013, înregistrat sub nr. 38236 din 25 noiembrie 2013 la A.P.D.R.P. - C.R.P.D.R.P. Iași, cu consecința exonerării de obligația de plată a sumei de 1.479.476,66 lei debit, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 21 din 24 octombrie 2014, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de contestatoarea Societatea A. SRL, prin administrator B., în contradictoriu cu intimatul M.A.D.R. - A.F.I.R. - Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord Est București.

Împotriva sentinței civile nr. 21 din 24 octombrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Societatea A. SRL a formulat recurs, fără a-și încadra criticile formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Prin raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, s-a apreciat, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (3) același cod, că este că este incidentă sancțiunea nulității recursului, conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât recursul este declarat și motivat cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicare prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Raportul a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 25 mai 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Părțile nu au depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

5.2. Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu soluționarea recursului declarat, constată nulitatea recursului pentru neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., nefiind motivat în termenul legal.

5.2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Dispozițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., prevăd că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 185 alin (1) C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

În raport de prevederile legale invocate, așa cum s-a reținut și prin raportul întocmit în cauză, sentința atacată a fost comunicată reclamantei la data de 03.12.2014 (conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul de fond), termenul de declarare a recursului s-a împlinit la data de 19.12.2014 (vineri), iar recursul a fost transmis prin poștă la data de 23.12.2014 (conform ștampilei oficiului poștal aplicată pe plicul atașat la dosarul de recurs).

Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată că recursul este nul, conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât a fost declarat și motivat cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de textul de lege menționat.

5.2.2. Soluția instanței de recurs. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) coroborat cu dispozițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamanta societatea A. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta societatea A. SRL, prin administrator judiciar C. IPURL, împotriva sentinței civile nr. 21 din 24 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2016.