ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1941/2016

Decizia nr. 1941/2016 Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin cererea înregistrată sub nr. x/62, la data de 3 august 2010, reclamanții A. și B., cel din urmă continuat prin moștenitorii A1., C., D. și E. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Brașov, prin Primar, solicitând instanței ca să pronunțe o sentință prin care să instituie în sarcina pârâtului obligația de a le plăti o dreaptă despăgubire pentru exproprierea imobilului ce constituie obiectul dreptului lor de proprietate, imobil ce are destinația de teren, în suprafață de 2.812 mp, situat în municipiul Brașov, înscris în cartea funciară Brașov.

Reclamanții au arătat că au calitatea de proprietari ai imobilului indicat, iar la data de 22 iunie 2001, au primit notificările nr. x și nr. y din 21 iunie 2001, cuprinzând propunerile de expropriere ale Municipiul Brașov cu privire la acest imobil, în scopul realizării obiectivului de interes public "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov", declarat ca atare prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. x/2000. Suma oferită cu titlu de despăgubire a fost de 6 dolari SUA/mp, stabilită prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. x/2001, sumă ce nu a fost acceptată întrucât în luna iulie 2001 prețul imobilului era de 80 euro/mp. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii iunie 2001, suprafața de 2.812 mp din terenul lor a fost inclusă în șantier, iar până la data sesizării instanței, reclamanții nu au primit vreo despăgubire.

Reclamanții au invocat dispozițiile art. 44 din Constituție, ale art. 480 C. civ. și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și ale Legii nr. 33/1994. Prin cererea completatoare, formulată în contradictoriu cu pârâții E., F., G. și SC H. SRL, reprezentată legal de lichidator judiciar SC I. SRL, reclamanții au solicitat instanței să dispună și rectificarea cărților funciare Brașov prin repoziționarea următoarelor numere topografice rezultate din dezmembrarea numărului topografic inițial (...), (...), (...), (...), (...), (...), (...), toate acestea constituind obiectul dreptului de proprietate al reclamanților, motivat de faptul că, în urma dezmembrărilor succesive ale numărul topografic inițial (...), înscris în CF Brașov, s-au produs erori materiale privind poziționarea corectă a loturilor rezultate din dezmembrare, astfel că acestea se impun a fi rectificate.

Pârâtul Municipiul Brașov a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat instanței să dezmembreze terenul în suprafață de 3.452,94 mp, înscris în cartea funciară Brașov, sub numărul topografic (...), nr. cadastral (...), în două loturi, unui în suprafață de 675 mp, iar cel de al doilea în suprafață de 2.777,94 mp, cu acordarea de numere cadastrale noi, intabularea dreptului de proprietate al Municipiului Brașov asupra lotului în suprafață de 675 mp, drept dobândit cu titlu de expropriere, reînserierea dreptului de proprietate al părților reclamante asupra lotului în suprafață de 2.777,94 mp, și să stabilească că despăgubirea ce se cuvine reclamanților pentru terenul expropriat este de 4.050 dolari SUA, respectiv 6 dolari SUA/mp, ce va fi achitată 30 de zile de la data rămânerii definitivă a sentinței.

În motivarea cererii reconvenționale întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1, art. 25 și art. 26 din Legea nr. 33/1994, partea a arătat ca, potrivit documentației cadastrale nr. x/2007, suprafața din imobilul proprietatea reclamanților ce a fost afectată de realizarea obiectivului de investiții Ocolitoarea Municipiului Brașov, sector 1 este de 675 mp, iar nu de 2.812 mp, cum s-a susținut în cererea de chemare în judecată, iar despăgubirea ce poate fi acordată reclamanților trebuie să fie conformă Hotărârii Consiliului Județean Brașov nr. x/2001. Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată la data de 3 decembrie 2010, pârâtul Municipiul Brașov a solicitat, în contradictoriu cu intervenientul SC I. SRL, ca instanța să dispună radierea din evidențele de carte funciară a dreptului de servitute de trecere cu piciorul și cu autovehiculul înscris asupra fondului aservit, ce este reprezentat de imobilul cu destinația de teren în litigiu.

Prin cerere reconvențională, intervenientului SC I. SRL a solicitat instanței să mențină dreptul său de a avea acces la drumul public și să instituie în sarcina pârâtului Municipiul Brașov obligația de a asigura servitutea de trecere cu piciorul și auto, pe lățimea de 3,5 mp, pe drumul cel mai scurt, către "Ocolitoarea Municipiului Brașov". Prin Sentința civilă nr. 26/S din 9 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Brașov, a fost admisă, în parte, astfel cum a fost precizată și completată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți. A fost admisă, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâtul Municipiul Brașov.

Au fost rectificate evidențele de carte funciară în ceea ce privește imobilele ce constituie obiectul dreptului de proprietate al reclamanților înscrise în următoarele cărți funciare: nr. x Brașov, nr. y Brașov și nr. z Brașov, prin repoziționarea numerelor topografice rezultate din dezmembrarea numărului topografic inițial (...), respectiv a numerelor topografice: (...), (...), (...), (...), (...) și (...), conform anexei 4C a raportului de expertiză tehnică judiciară din 21 august 2013, raport de expertiză ce face parte integrantă din prezenta sentință. A fost dezmembrat imobilului cu destinația de teren înscris în cartea funciară Brașov, sub nr. top. (...), în suprafață de 3.453 mp, în două loturi, anume, lotul I, cu nr. top nou (...), în suprafață de 2.525 mp, și lotul II, cu nr. top nou (...), în suprafață de 928 mp, conform anexei nr. 12 a raportului de expertiză mai sus indicat.

S-a dispus intabularea în evidențele de carte funciară a dreptului de proprietate al pârâtului Municipiul Brașov asupra imobilului teren cu număr topografic (...), în suprafață de 928 mp, drept dobândit cu titlu de expropriere în fapt. S-a dispus reînscrierea în evidențele de publicitate imobiliară a dreptului de proprietate al părților reclamante asupra imobilului identificat prin număr topografic (...).

A fost obligat pârâtul ca, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței, să achite reclamanților cu titlu de despăgubire; suma de 45.472 euro, respectiv echivalentul în lei la data efectuării plății, reprezentând valoarea imobilului cu destinația de teren în suprafață de 928 mp, pe care l-a expropriat în fapt, suma de 23.830 lei, ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a acestui imobil, pentru perioada 1 iunie 2001 - 1 octombrie 2014 și suma de 5.500 lei, ce se constituie valoarea gardului pe care l-a dispus cu ocazia exproprierii în fapt a imobilului. Au fost respinse restul pretențiilor formulate de părțile reclamante și de partea pârâtă prin cererile pe care le-au promovat.

A fost respinsă cererea formulată de pârâtul Municipiul Brașov față de intervenientul în interes propriu SC I. SRL. A fost admisă cererea reconvențională formulată de intervenientul în interes propriu SC I. SRL în contradictoriu cu reclamanții și în consecință, a fost menținut dreptul de servitute de trecere cu piciorul și cu autovehicule ce a fost constituit în favoarea intervenientului ce afectează, în prezent, fondul aservit, identificat prin număr topografic (...).

Instanța a reținut că, la data de 21 iunie 2001, pârâtul Municipiul Brașov a notificat reclamanților, prin executor judecătoresc, propunerea de expropriere a imobilului teren, în suprafață de 1.200 mp, cu număr cadastral (...), arătându-se că despăgubirea oferită este de 7.200 dolari SUA, respectiv de 6 dolari SUA/mp, în baza Hotărârii Consiliului Județean Brașov nr. x/2001, dat fiind faptul că, prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. x/2000, investiția "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov" a fost declarată lucrare publică de interes local, iar terenul reclamanților a fost afectat de realizarea acestei lucrări, astfel că se impune a fi expropriat. Deși lucrarea de investiții a fost finalizată, imobilul proprietatea reclamanților nu a fost expropriat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/1994, ci a fost ocupat în fapt de către pârâtul Municipiul Brașov.

În urma expertizei tehnice judiciare în specialitatea topografie, întocmită de expert J., având ca obiectiv să se stabilească ce suprafață de teren din imobilul proprietatea reclamanților a fost afectată de lucrarea de investiții a rezultat că deși imobilul situat în municipiul Brașov, apare ca fiind înscris în cartea funciară Brașov, sub nr. top. (...), în baza actului de dezmembrare nr. x/1972, acest act nu a fost corect întocmit. Astfel, numărul topografic menționat în cuprinsul acestuia este (...), imobil ce este situat la nord față de strada (...), pe când imobilul identificat prin numărul topografic (...) este amplasat la sud față de strada (...).

În cuprinsul expertizei s-a arătat că reclamanții au indicat suprafața din imobilul proprietatea lor, afectată de lucrarea de investiții realizată de municipiul Brașov, plecând de la premisa că imobilul cu număr topografic (...) este amplasat la sud de imobilul identificat cu numărul topografic (...), confundându-l cu imobilul ce are numărul topografic (...), or în realitate suprafața din imobilul ce constituie obiectul dreptului de proprietate al părților menționate afectată de lucrarea de interes public "Ocolitoarea Municipiului Brașov" este de 791 mp, suprafață ce face parte din imobilul identificat prin numărul topografic (...).

Prin cel de-al doilea supliment la lucrarea de expertiză s-a arătat că, în urma analizării actului de dezmembrare nr. x/1972, se desprind următoarele concluzii: 1) situația actuală de carte funciară a imobilului în litigiu nu corespunde cu situația reală a acestuia; 2) dacă se are în vedere situația imobilului astfel cum aceasta rezultă din actul de dezmembrare mai sus indicat și schița inițială de carte funciară, rezultă că suprafața din imobilul ce constituie obiectul dreptului de proprietate al reclamanților afectată de "Ocolitoarea Municipiului Brașov" este de 2.410 mp; 3) că se impune repoziționarea tuturor imobilelor rezultate din dezmembrarea imobilului identificat prin numărul topografic inițial (...).

Prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit în data de 21 august 2013, au fost expuse patru variante de repoziționare a imobilelor rezultate din dezmembrarea imobilului identificat, prin numărul topografic inițial (...), expertul arătând că, în opina sa, varianta de repoziționare din anexa 4C este varianta optimă, întrucât are la bază actele și schițele de carte funciară, imobilele repoziționate respectă descrierea din cartea funciară și suprafețele redate în aceasta, iar liniile de graniță dintre imobilele repoziționate nu se intersectează cu construcții. De asemenea, prin această lucrare, expertul a arătat că în toate variantele de repoziționare suprafața din imobilul ce constituie obiectul dreptului de proprietate al părților reclamante ocupată de "Ocolitoarea Municipiului Brașov" este de 928 mp, iar nu de 2.410 mp.

Totodată, prin aceeași lucrare, expertul a procedat și la efectuarea operațiunii de dezmembrare a imobilului în litigiu în sensul celor solicitate de partea pârâtă în cererea reconvențională, prin luarea în considerare a variantei 4 de repoziționare. S-a mai arătat că, în urma realizării operațiunii de repoziționare, s-a constatat că este necesar a fi menținut dreptul de servitute de trecere instituit în favoarea imobilului ce constituie obiectul dreptului de proprietate al intervenientei, în aceleași condiții.

Prin suplimentul din data de 6 ianuarie 2014, expertul a arătat că operațiunea de repoziționare nu modifică poziția imobilelor înstrăinate către partea intervenientă și a procedată și la repoziționarea imobilului identificat prin numărul topografic (...), ce constituie obiectul dreptului de proprietate al pârâților E. Prin nota de ședință remisă cauzei în data de 11 aprilie 2014, părțile reclamante, prin reprezentantul lor convențional, au arătat că solicită ca repoziționarea imobilelor rezultate din dezmembrarea imobilului identificat prin numărul topografic inițial (...) să se realizeze potrivit variantei 4C din raportul de expertiză din 21 august 2013 întocmit de expertul J. Ca urmare a lămuririi aspectului de fapt referitor la întinderea suprafeței din imobilul proprietatea reclamanților afectată de lucrarea de investiții "Ocolitoarea Municipiului Brașov", în cauză a fost administrată, în condițiile stipulate de art. 25 din Legea nr. 33/1994, proba cu expertiză în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare, ce a fost întocmit de o comisie de trei experți constituită din experții K., L. și M. La termenul de judecată din data de 23 martie 2015, tribunalul a dispus ca evaluarea suprafeței de teren în litigiu să se realizeze prin raportare la valoarea de circulație aferentă anului 2015. Prin suplimentul din data de 12 mai 2015,

întocmit în urma admiterii obiecțiunilor formulate de reclamanți cu privire la raportul de evaluare din 17 aprilie 2015, experții K. și L. au arătat că înțeleg să își mențină punctul de vedere exprimat inițial prin raportul de expertiză, în sensul că valoarea unui mp din terenul în litigiu este de 12 euro, iar valoarea totală este de 11.136 euro, în timp ce expertul M. a formulat opinie separată, prin care a arătat că evaluarea imobilului în litigiu trebuie să se facă prin luarea în considerare a unei valori de 49 euro/mp, opinia separată ce a fost validată de instanța de judecată.

Instanța a reținut că evaluarea suprafeței de teren în litigiu a avut la bază metoda comparațiilor directe (oferte) și a fost stabilită pornind de la prezentarea a trei comparabile, din motivarea opiniei separate rezultând faptul că sunt cele mai apropiate de caracteristicile bunului imobil în litigiu comparabilele 2 și 3, întrucât acestea au o suprafață de 1.294 mp, respectiv de 1.300 mp, în timp ce comparabila 3 are o suprafață de 500 mp, iar o suprafață de 928 mp, ce reprezintă suprafața din imobilul aflat în proprietatea părților reclamante afectată de lucrarea "Ocolitoarea Municipiului Brașov", oferă oportunități mai mari de utilizare decât o suprafață de 500 mp.

De asemenea, în opinia majoritară exprimată în raportul de evaluare, nu sunt indicate criteriile în baza cărora au fost aplicate procentele la care se face referire, rezultatul la care s-a ajuns fiind consecința alegerii celui mai mic procent la corecției procentuale brute, în timp ce opinia separată a expertului M. indică, în mod documentat, modalitatea în care trebuie reanalizată aplicarea corecțiilor. A mai reținut instanța ca, aplicând principiile exprimate în art. 44 alin. (3) din Constituție și art. 562 alin. (3) din C. civ. adoptat în anul 2009, corespunzător cu art. 481 C. civ., adoptat în anul 1864, precum și în art. 1, 5 și 6 din Legea nr. 33/1994, sunt îndeplinite cerințele instituite de lege pentru a opera, cu privire la imobilul din litigiu, instituția juridică a exproprierii.

Astfel, suprafața de 928 mp din imobilul teren proprietate a părților reclamante a fost preluată în fapt de către pârâtul Municipiul Brașov, în vederea aducerii la îndeplinire a celor hotărâte de consiliul județean prin Hotărârea nr. 54/2000, respectiv pentru punerea în aplicare a dispoziției de realizare a obiectivului de interes public "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov". Sub acest aspect, utilitatea publică a lucrării despre care s-a făcut vorbire anterior a fost declarată, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, prin Hotărârea mai sus indicată. Cu toate că a fost parcursă această etapă a procedurii exproprierii, restul etapelor acestei proceduri nu au fost efectuate de către organele abilitate, respectiv de către pârâtul Municipiul Brașov, deși aceasta a ocupat în fapt imobilul reclamanților.

De asemenea, tribunalul a reținut că, în contradicție cu cele statuate de Constituția României, de C. civ. și de Legea nr. 33/1994, preluarea de către partea pârâtă a imobilului proprietatea reclamanților s-a realizat fără ca acestor din urmă părți să le fi fost acordată "o dreaptă și prealabilă despăgubire", motiv pentru care, în raport de expertiza tehnică efectuată în cauză, văzând și dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, instanța a validat concluziile raportului de expertiză. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond au declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, municipiul Brașov prin Primar și reclamanții solicitând schimbarea hotărârii judecătorești.

Prin Decizia civilă nr. 887/Ap din 22 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva Sentinței civile nr. 26/S din 9 februarie 2016 pronunțate de Tribunalul Brașov, secția I civilă, fiind admis, în parte, apelul declarat de Municipiului Brașov prin primar. A fost admis apelul declarat de reclamanții B. și A. împotriva aceleiași sentințe ce a fost schimbată, în parte, în sensul că s-a dispus repoziționarea numerelor topografice rezultate din dezmembrarea numărului topografic inițial (...) conform variantei 4B a raportului de expertiză din 21 august 2013 întocmit de ing.

J. și înscrierea în evidențele de cadastru a repoziționării numerelor topografice (...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov și nr. top. (...) în CF Brașov conform anexei 4B din raportul de expertiză din 21 august 2013 întocmit de ing. J., precum și completarea dispozitivului în sensul menționării obligației de plată a despăgubirilor în sarcina pârâtei municipiul Brașov. Au fost respinse restul pretențiilor și menținute celelalte dispoziții ale hotărârii.

Instanța de apel a apreciat că nu se impune a fi realizată administrarea unui nou raport de expertiză, dat fiind faptul că expertiza efectuată a avut în vedere valoarea terenului la momentul evaluării, cu respectarea Deciziei nr. 12 din 15 ianuarie 2015 a Curții Constituționale față de împrejurarea că în cauză nu a fost emisă hotărârea de expropriere și nu a avut loc transferul dreptului de proprietate, pârâta municipiul Brașov solicitând constatarea dreptului de proprietate prin expropriere prin cererea reconvențională formulată în prezentul dosar. Cum potrivit art. 28 din Legea nr. 33/1994, transferul dreptului de proprietate are loc la momentul la care expropriatorul și-a executat obligația de plată a despăgubirilor, rezultă că expertiza efectuată în cauză, la nivelul lunii martie 2015, reflectă valoarea bunului de la momentul contemporan transferului dreptului de proprietate.

A mai reținut instanța că validarea opiniei minoritare în legătură cu acordarea despăgubirilor în sumă de 45.472 de euro, pentru suprafața de teren de 928 mp, expropriați în fapt, nu încalcă dispozițiile art. 201 alin. (1) C. proc. civ., atâta timp cât această opinie este argumentată și este coroborată și cu alte probe administrate în cauză. Instanța de fond a reținut opinia minoritară a expertului motivat de faptul că comparabilele 2 și 3 sunt cele mai apropiate de caracteristicile bunului imobil în litigiu, întrucât acestea au o suprafață de 1.294 mp, respectiv de 1.300 mp, în timp ce comparabila 1 are o suprafață de 500 mp, iar o suprafață de 928 mp, ce reprezintă suprafața din imobilul aflat în proprietatea părților reclamante afectată de lucrarea "Ocolitoarea Municipiului Brașov", oferă oportunități mai mari de utilizare decât o suprafață de 500 mp.

S-a mai arătat că, în opinia majoritară, nu sunt indicate criteriile în baza cărora au fost aplicate procentele la care se face referire, rezultatul la care s-a ajuns fiind consecința alegerii celui mai mic procent la corecției procentuale brute, în timp ce opinia separată a expertului M. indicată în mod documentat modalitatea în care trebuie reanalizată aplicarea corecțiilor. Criticile apelanților au în vedere opinia majoritară a celor doi experți bazată pe comparabila 1, pe caracteristicile fizice ale terenului expropriat ca teren arabil, cu formă neregulată, cu utilități în zonă și nu pe teren și folosirea acestuia pentru cultivarea cartofului.

Or, încadrarea terenului expropriat ca teren arabil nu este corectă având în vedere certificatul de urbanism din 10 februarie 2015 eliberat de Primăria Brașov, din care rezultă că destinația terenului conform PUG are funcțiunea de locuire, în zonă fiind avizat PUZ aprobat prin HCL nr. 588/2014 cât și Hotărârea Consiliului județean Brașov nr. x/2000 pentru realizarea investiției "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin. Din schița expertizei topografice întocmite de Ing. J. rezultă că terenul supus evaluării este teren intravilan, construibil, aflat în continuarea caselor situate pe str. (...), având acces direct la Ocolitoarea Brașov. Comparabila nr. 1 reprezintă un teren situat în Târlungeni, având o suprafață de 500 de mp, ofertat la 11 euro/mp, astfel că nu este apropiat de caracteristicile terenului expropriat aflat în Brașov, în suprafață de 928 mp.

În schimb, comparabilele nr. 2 și 3 reprezintă terenuri intravilane situate în str. (...), având suprafețe de 1.294 mp, respectiv 1.300 mp, ofertate la 50 euro/mp, fiind mai apropiate de caracteristicile terenului expropriat. De asemenea, ofertele prezentate de reclamanți atestă faptul că ofertele pentru terenurile situate în zona Ocolitoarei Zizin se situează între 30 euro/mp și 35 euro/mp. Conform Ghidului cu valorile de piață orientative ale proprietăților imobiliare elaborat de Camera Notarilor Publici, rezultă că terenul se află situat în Zona C., iar valoarea estimată pentru un teren neconstruit, dar construibil fără utilități este de 74 euro/mp - anexa 35, valoare apropiată de opinia validată de prima instanță.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut opinia minoritară care se corobora și cu celelalte probe administrate în cauză. În legătură cu apelul pârâtei municipiul Brașov privind nenominalizarea pârâtei obligate la plata despăgubirilor, s-a apreciat că se impune admiterea acestuia, cu consecința completării dispozitivului în sensul menționării obligației de plată în sarcina municipiul Brașov, ca expropriator. Apelul reclamanților a vizat varianta de repoziționare a limitelor de hotar prin luarea în considerarea a variantei 4B în loc de 4C. Deși opinia expertului și opțiunea inițială a reclamanților a fost în sensul acordării variantei 4C, în apel, reclamanții au optat pentru varianta 4B care ar respecta exact limitele de hotar determinate din schițele de carte funciară, astfel cum rezultă din situația prezentată la ultimul termen de judecată.

Expertul a menționat că în toate cele 3 variante de repoziționare, porțiunea de teren ocupată de șoseaua ocolitoare Brașov este de 928 mp, iar terenul cu nr. top (...) a fost luat în considerare, astfel că nu se schimbă situația de repoziționare în cazul acordării variantei 4 B. De asemenea, în varianta 4B solicitată de apelanți, aceștia au acces la toată construcția-șură, spre deosebire de varianta 4C la care accesul este limitat. Varianta 4B respectă și limitele de proprietate ale SC H. SRL, motiv pentru care a fost admisă solicitarea reclamanților în vederea stabilirii variantei de repoziționare 4B. Susținerile apelanților-reclamanți referitoare la omisiunea de înscriere în toate cele 6 cărți funciare a repoziționării numerelor topografice sunt corecte, astfel că apelul a fost admis și sub acest aspect.

Prin recursul declarat la data de 11 iulie 2016 împotriva Deciziei nr. 887/Ap din 22 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pârâtul Municipiul Brașov prin Primar a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile și respingerii acțiunii, ca inadmisibilă. Prin primul motiv de recurs, recurentul-pârât a invocat că este inadmisibilă cererea promovată, dat fiind faptul că Ocolitoarea Brașov Tronson I a făcut obiect al H.G. nr. 103/2011 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor sectoare de drum, trecute din domeniul public al Municipiului Brașov, în domeniul public al Statului, conform Protocolului de predare-primire nr. x/2011.

Prin al doilea motiv de recurs, se critică soluția instanței de validare a opiniei separate a expertului M., pe considerentul că această opinie indică în mod documentat modalitatea în care trebuie realizată aplicarea corecțiilor. Aspectele avute în vedere de expertul M., care a propus o valoare de 49 euro/mp, în loc de 12 euro/mp se referă la faptul că suprafața comparabilelor nr. 2 (de 1294 mp) și nr. 3 (de 1300 mp) este mai apropiată de suprafața imobilului în litigiu de 928 mp, față de suprafața comparabilei 1, de 500 mp. Respectiv, diferența dintre comparabila 2 și suprafața de 928 mp este de 366 mp, iar diferența dintre comparabila 3 și suprafața de 928 mp este de 372 mp.

Recurentul arată că suprafața de 928 mp este mai apropiată de comparabila 2 cu 62 mp, față de comparabila 1 și este mai apropiată, de comparabila 3 cu doar 56 mp, față de comparabila 1, diferențele de suprafață nefiind un motiv întemeiat de modificare a valorii unui metru pătrat de la 12 euro/mp, la 49 euro/mp, mai ales că terenul respectiv nu poate fi încadrat în teren construibil cu utilități, devreme ce nu permite edificarea vreunei construcții datorită formei de poligon neregulat cu îngustarea pe lățime și forma alungită cu vârf ascuțit, destinația anterioară fiind cea de grădină.

Instanța nu a luat în considerare opinia majorității, exprimată în raportul de evaluare, pe considerentul că aceasta nu indică criteriile în baza cărora au fost aplicate procentele la care face referire, deși, în virtutea rolului său activ, putea cere informații suplimentare celor doi experți prin încheierea din 18 mai 2015, informații ce urmau a fi date în suplimentul de raport din 12 iunie 2015. Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 316 C. proc. civ., coroborat cu art. 298 C. proc. civ., excepția nulității recursului declarat de reclamantă, invocată de intimații-reclamanți, Înalta Curte urmează să o respingă, ca nefondată. Astfel, deși recurentul nu a încadrat motivele de recurs invocate în dispozițiile art. 304 C. proc.

civ., în realitate, acestea pot fi subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Văzând și dispozițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul cărora indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304, Înalta Curte constată că, raportat la primul motiv de recurs, este invocată implicit încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, în temeiul cărora lucrările de utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes național și de către consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, pentru lucrările de interes local.

De asemenea, criticile exprimate prin cel de-al doilea motiv de recurs pot fi subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul fiind nemulțumit de faptul că instanța de fond, respectiv instanța de apel, au validat opinia minoritară a raportului de expertiză evaluatoare întocmit în cauză. Se observă că motivele de recurs invocate pot fi analizate din punct de vedere al nelegalității prin raportare la dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 și art. 201 C. proc. civ. Prin urmare, cum recursul reclamantei apare ca fiind motivat, Înalta Curte urmează să respingă excepția nulității acestui recurs, ca nefondată. Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca nefondat, având în vedere următoarele considerente: Se reține că, prin primul motiv de recurs, reclamanta invocă caracterul inadmisibil al acțiunii promovate de reclamanți, urmare a faptului că, în baza H.G.

nr. 103/2011, Ocolitoarea Brașov Tronson I a trecut din domeniul public al Municipiului Brașov, în domeniul public al Statului, conform Protocolului de predare-primire nr. x/2011. Înalta Curte constată că, prin modul de formulare a motivului de recurs, recurentul-pârât invocă, în realitate, faptul că nu are calitatea procesuală de a sta în cauză, în calitate de pârât, lucrarea de investiții în legătură cu care s-a realizat exproprierea suprafeței de teren de 928 mp, proprietatea reclamanților, fiind una de interes public, iar nu de interes local. Se mai reține că, deși pârâtul nu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, nici în fața instanței de fond și nici prin motivele de apel, dat fiind caracterul său de excepție de fond, de ordine publică, excepția poate fi invocată în orice stare a pricinii, având în vedere prevederile art. 136 teza a II-a C. proc.

civ. Excepția invocată este însă nefondată, pentru argumentele ce succed. Calitatea procesuală pasivă reprezintă una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile și este dată de identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

În cauză, se reține că, așa cum a reținut stabilit instanța de fond, pârâtul Municipiul Brașov a preluat suprafața de 928 mp din terenul proprietatea reclamanților situat municipiul Brașov, în vederea aducerii la îndeplinire a celor hotărâte de consiliul județean prin Hotărârea nr. x/2000, respectiv pentru punerea în aplicare a dispoziției de realizare a obiectivului de interes public "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov". Astfel, potrivit art. 7 alin. (I) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora "Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes național și de către consiliile județene și Consiliul Local al Municipiului București pentru lucrările de interes local", prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov a fost declarată utilitatea publică a obiectivului de investiții.

Ulterior, expropriatorul era ținut de parcurgerea ulterioară a etapelor prevăzute de art, 12 și urm. din Legea nr. 33/1994. Însă, după momentul declarării utilității publice a obiectivului de investiții, la data de 22 iunie 2001, reclamanții au primit, prin executorul judecătoresc, notificările nr. x și y din 21 iunie 2001, cuprinzând propunerile de expropriere din partea Primării Municipiului Brașov, pentru suprafața de 1.200 mp, pentru proprietatea A. și 1.612 mp, pentru proprietatea B. și suma oferită cu titlu de despăgubire, de 6 dolari SUA/mp, stabilită prin HCJ nr. x/2001. Deși oferta făcută nu a fost acceptată, au fost începute lucrările de realizare a obiectivului de investiții, fiind ocupată, conform expertizei efectuate la instanța de apel, suprafața de 928 mp, din terenul proprietatea reclamanților.

Cum corect au reținut instanțele de fond, lucrarea a fost începută însă fără a se fi acordat despăgubirea prealabilă și justă, în sensul dispozițiilor art. 44 din Constituția României, precum și ale art. 481 C. civ. adoptat în anul 1864, aplicabil în cauză potrivit normelor tranzitorii adoptate prin art. 64 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ.

Or, în condițiile în care, din anul 2001 și până la Hotărârea nr. 103 din 9 februarie 2011 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor sectoare de drum, trecute din domeniul public al municipiului Brașov în domeniul public al statului, precum și încadrarea acestora în categoria funcțională a drumurilor de interes național, imobilul a fost ocupat de lucrarea de investiții de interes local "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov", municipiului Brașov este persoana juridică ce era obligată să parcurgă procedura de expropriere prevăzută de Legea nr. 33/1994. În consecință, revine municipiului Brașov obligația de a plăti o dreaptă despăgubire pentru exproprierea imobilului proprietatea reclamanților, recurentul-pârât neputând să își invoce propria culpă pentru încălcarea prevederilor art. 12 și urm. din Legea nr. 33/1994.

Înalta Curte reține că nu are suport legal nici critica recurentului-pârât, în sensul că instanța de apel a reținut greșit opinia minoritară, înlăturând opinia majoritară a celorlalți doi experți care au alcătuit comisia. Așa cum rezultă din dispozițiile art. 201 C. proc. civ., expertiza este un mijloc de probă administrat în cazul în care instanța consideră că este necesar să cunoască părerea unor specialiști pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, fără ca vreo dispoziție specială a C. proc. civ. să ateste valoarea probatorie absolută a acestui mijloc de probă. Cu privire specială la materia exproprierii, se reține că expertiza se administrează, cu caracter obligatoriu, în condițiile art. 25 și art. 26 din Legea nr. 33/1994, în vederea determinării cuantumului despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor expropriați.

Expertiza evaluatoare întocmită în condițiile legii speciale este un mijloc de probă lăsat la libera apreciere a judecătorului, așa cum rezultă din dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora "Primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî". Astfel, instanța de apel a respins motivele invocate de pârât pe considerentul că instanța de fond a acordat cuantumul despăgubirilor stabilite prin opinie minoritară, apreciind că respectiva opinie este argumentată și coroborată și cu alte probe administrate în cauză.

Instanța de apel a apreciat că nu sunt fondate motivele de apel în sensul caracterului preferabil al opiniei majoritare, bazată pe comparabila 1, pe caracteristicile fizice ale terenului expropriat, cu formă neregulată și fără utilități, precum și pe destinația acestuia, din analiza probelor administrate în cauză, reținându-se că sunt apropiate de caracteristicile tehnice ale terenului expropriat comparabilele 2 și 3 din raportul de expertiză datorită suprafeței. Totodată, din certificatul de urbanism din 10 februarie 2015 emis de primăria Brașov rezultă că destinația terenului, conform PUG este aceea de locuire, în zonă fiind avizat PUZ aprobat prin HCL nr. 588/2014 precum și HCJ nr. 54/2000 pentru realizarea obiectivului de investiții.

În concluzie, prin hotărârea pronunțată au fost respectate prevederile art. 27 din Legea nr. 33/1994, în privința posibilității instanței de a aprecia asupra raportului de expertiză prin coroborare cu restul probelor administrație în cauză. Înalta Curte constată însă că motivele de recurs care vizează greșita apreciere a probelor prin luarea în considerare a opiniei minoritare, nu pot fi analizate de instanța de recurs în raport de prevederile art. 304 C. proc. civ., în temeiul cărora pot face obiect al recursului numai criticile ce vizează nelegalitatea deciziei atacate.

Astfel, recurentul invocă faptul că diferențele de suprafață dintre comparabilele 2 și 3 și terenul expropriat, nu sunt un motiv întemeiat de modificare a valorii unui metru pătrat de la 12 euro/mp, la 49 euro/mp, iar terenul nu poate fi încadrat în teren construibil cu utilități, solicitând instanței de recurs să facă o reanaliză și reapreciere asupra probelor administrate în cauză în legătură cu caracterul preferabil al opiniei majoritare față de cea minoritară, aspect inadmisibil, prin raportare la prevederile art. 304 C. proc. civ. Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul promovat de pârâtul-reclamant Municipiul Brașov, prin Primar.

În temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată, urmează a fi obligat, recurentul-pârât la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimații-reclamanți C., A., E. și D., astfel cum au fost dovedite prin chitanța 11 octombrie 2016, emisă de Cabinet de avocat N.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimații reclamanți C., A., E. și D.. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Municipiul Brașov prin Primar împotriva Deciziei nr. 887/Ap din 22 iunie 2016 a Curții de apel Brașov, secția civilă. Obligă pe recurentul-pârât la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimații-reclamanți C., B., E. și D. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2016. Procesat de GGC - CL