ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1941/2016

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1941/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 1941/2016

Asupra cauzei de față,

constată următoarele;

Prin

cererea înregistrată sub nr. x/62, la data de 3 august 2010,

reclamanții A. și B., cel din urmă continuat prin

moștenitorii A1., C., D. și E. au chemat în judecată pe pârâtul

Municipiul Brașov, prin Primar, solicitând instanței ca să

pronunțe o sentință prin care să instituie în sarcina

pârâtului obligația de a le plăti o dreaptă despăgubire

pentru exproprierea imobilului ce constituie obiectul dreptului lor de

proprietate, imobil ce are destinația de teren, în suprafață de

2.812 mp, situat în municipiul Brașov, înscris în cartea funciară Brașov.

Reclamanții au arătat

că au calitatea de proprietari ai imobilului indicat, iar la data de 22

iunie 2001, au primit notificările nr. x și nr. y din 21 iunie 2001,

cuprinzând propunerile de expropriere ale Municipiul Brașov cu privire la

acest imobil, în scopul realizării obiectivului de interes public

"Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov",

declarat ca atare prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr.

x/2000.

Suma oferită cu titlu de

despăgubire a fost de 6 dolari SUA/mp, stabilită prin Hotărârea

Consiliului Județean Brașov nr. x/2001, sumă ce nu a fost

acceptată întrucât în luna iulie 2001 prețul imobilului era de 80

euro/mp. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii iunie 2001, suprafața

de 2.812 mp din terenul lor a fost inclusă în șantier, iar până

la data sesizării instanței, reclamanții nu au primit vreo

despăgubire.

Reclamanții au invocat

dispozițiile art. 44 din Constituție, ale art. 480 C. civ. și

art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, precum și ale Legii nr. 33/1994.

Prin cererea completatoare,

formulată în contradictoriu cu pârâții E., F., G. și SC H. SRL,

reprezentată legal de lichidator judiciar SC I. SRL, reclamanții au

solicitat instanței să dispună și rectificarea cărților

funciare Brașov prin repoziționarea următoarelor numere

topografice rezultate din dezmembrarea numărului topografic inițial

(...), (...), (...), (...), (...), (...), (...), toate acestea constituind

obiectul dreptului de proprietate al reclamanților, motivat de faptul

că, în urma dezmembrărilor succesive ale numărul topografic

inițial (...), înscris în CF Brașov, s-au produs erori materiale

privind poziționarea corectă a loturilor rezultate din dezmembrare,

astfel că acestea se impun a fi rectificate.

Pârâtul Municipiul Brașov a

formulat cerere reconvențională prin care a solicitat instanței

să dezmembreze terenul în suprafață de 3.452,94 mp, înscris în

cartea funciară Brașov, sub numărul topografic (...), nr.

cadastral (...), în două loturi, unui în suprafață de 675 mp,

iar cel de al doilea în suprafață de 2.777,94 mp, cu acordarea de

numere cadastrale noi, intabularea dreptului de proprietate al Municipiului

Brașov asupra lotului în suprafață de 675 mp, drept dobândit cu

titlu de expropriere, reînserierea dreptului de proprietate al părților

reclamante asupra lotului în suprafață de 2.777,94 mp, și

să stabilească că despăgubirea ce se cuvine

reclamanților pentru terenul expropriat este de 4.050 dolari SUA,

respectiv 6 dolari SUA/mp, ce va fi achitată 30 de zile de la data

rămânerii definitivă a sentinței.

În motivarea cererii

reconvenționale întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1, art.

25 și art. 26 din Legea nr. 33/1994, partea a arătat ca, potrivit

documentației cadastrale nr. x/2007, suprafața din imobilul proprietatea

reclamanților ce a fost afectată de realizarea obiectivului de

investiții Ocolitoarea Municipiului Brașov, sector 1 este de 675 mp,

iar nu de 2.812 mp, cum s-a susținut în cererea de chemare în

judecată, iar despăgubirea ce poate fi acordată reclamanților

trebuie să fie conformă Hotărârii Consiliului Județean

Brașov nr. x/2001.

Prin cererea de chemare în

judecată, astfel cum a fost precizată la data de 3 decembrie 2010,

pârâtul Municipiul Brașov a solicitat, în contradictoriu cu intervenientul

SC I. SRL, ca instanța să dispună radierea din evidențele

de carte funciară a dreptului de servitute de trecere cu piciorul și

cu autovehiculul înscris asupra fondului aservit, ce este reprezentat de

imobilul cu destinația de teren în litigiu.

Prin cerere reconvențională,

intervenientului SC I. SRL a solicitat instanței să mențină

dreptul său de a avea acces la drumul public și să instituie în

sarcina pârâtului Municipiul Brașov obligația de a asigura servitutea

de trecere cu piciorul și auto, pe lățimea de 3,5 mp, pe drumul

cel mai scurt, către "Ocolitoarea Municipiului Brașov".

Prin Sentința civilă nr.

26/S din 9 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Brașov, a

fost admisă, în parte, astfel cum a fost precizată și

completată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.

A fost admisă, în parte, cererea reconvențională formulată

de pârâtul Municipiul Brașov. Au fost rectificate evidențele de carte

funciară în ceea ce privește imobilele ce constituie obiectul

dreptului de proprietate al reclamanților înscrise în următoarele

cărți funciare: nr. x Brașov, nr. y Brașov și nr. z

Brașov, prin repoziționarea numerelor topografice rezultate din

dezmembrarea numărului topografic inițial (...), respectiv a

numerelor topografice: (...), (...), (...), (...), (...) și (...), conform

anexei 4C a raportului de expertiză tehnică judiciară din 21

august 2013, raport de expertiză ce face parte integrantă din

prezenta sentință. A fost dezmembrat imobilului cu destinația de

teren înscris în cartea funciară Brașov, sub nr. top. (...), în

suprafață de 3.453 mp, în două loturi, anume, lotul I, cu nr.

top nou (...), în suprafață de 2.525 mp, și lotul II, cu nr. top

nou (...), în suprafață de 928 mp, conform anexei nr. 12 a raportului

de expertiză mai sus indicat. S-a dispus intabularea în evidențele de

carte funciară a dreptului de proprietate al pârâtului Municipiul

Brașov asupra imobilului teren cu număr topografic (...), în

suprafață de 928 mp, drept dobândit cu titlu de expropriere în fapt.

S-a dispus reînscrierea în evidențele de publicitate imobiliară a

dreptului de proprietate al părților reclamante asupra imobilului

identificat prin număr topografic (...). A fost obligat pârâtul ca, în

termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a

sentinței, să achite reclamanților cu titlu de despăgubire;

suma de 45.472 euro, respectiv echivalentul în lei la data efectuării

plății, reprezentând valoarea imobilului cu destinația de teren

în suprafață de 928 mp, pe care l-a expropriat în fapt, suma de

23.830 lei, ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a

acestui imobil, pentru perioada 1 iunie 2001 - 1 octombrie 2014 și suma de

5.500 lei, ce se constituie valoarea gardului pe care l-a dispus cu ocazia

exproprierii în fapt a imobilului. Au fost respinse restul pretențiilor

formulate de părțile reclamante și de partea pârâtă prin

cererile pe care le-au promovat. A fost respinsă cererea formulată de

pârâtul Municipiul Brașov față de intervenientul în interes

propriu SC I. SRL. A fost admisă cererea reconvențională

formulată de intervenientul în interes propriu SC I. SRL în contradictoriu

cu reclamanții și în consecință, a fost menținut

dreptul de servitute de trecere cu piciorul și cu autovehicule ce a fost

constituit în favoarea intervenientului ce afectează, în prezent, fondul

aservit, identificat prin număr topografic (...).

Instanța a reținut că,

la data de 21 iunie 2001, pârâtul Municipiul Brașov a notificat

reclamanților, prin executor judecătoresc, propunerea de expropriere

a imobilului teren, în suprafață de 1.200 mp, cu număr cadastral

(...), arătându-se că despăgubirea oferită este de 7.200

dolari SUA, respectiv de 6 dolari SUA/mp, în baza Hotărârii Consiliului

Județean Brașov nr. x/2001, dat fiind faptul că, prin

Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. x/2000,

investiția "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin

Brașov" a fost declarată lucrare publică de interes local,

iar terenul reclamanților a fost afectat de realizarea acestei

lucrări, astfel că se impune a fi expropriat.

Deși lucrarea de investiții

a fost finalizată, imobilul proprietatea reclamanților nu a fost

expropriat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/1994, ci a fost

ocupat în fapt de către pârâtul Municipiul Brașov.

În urma expertizei tehnice judiciare

în specialitatea topografie, întocmită de expert J., având ca obiectiv

să se stabilească ce suprafață de teren din imobilul

proprietatea reclamanților a fost afectată de lucrarea de

investiții a rezultat că deși imobilul situat în municipiul

Brașov, apare ca fiind înscris în cartea funciară Brașov, sub

nr. top. (...), în baza actului de dezmembrare nr. x/1972, acest act nu a fost

corect întocmit. Astfel, numărul topografic menționat în cuprinsul

acestuia este (...), imobil ce este situat la nord față de strada

(...), pe când imobilul identificat prin numărul topografic (...) este

amplasat la sud față de strada (...).

În cuprinsul expertizei s-a

arătat că reclamanții au indicat suprafața din imobilul

proprietatea lor, afectată de lucrarea de investiții realizată

de municipiul Brașov, plecând de la premisa că imobilul cu număr

topografic (...) este amplasat la sud de imobilul identificat cu numărul

topografic (...), confundându-l cu imobilul ce are numărul topografic

(...), or în realitate suprafața din imobilul ce constituie obiectul

dreptului de proprietate al părților menționate afectată de

lucrarea de interes public "Ocolitoarea Municipiului Brașov"

este de 791 mp, suprafață ce face parte din imobilul identificat prin

numărul topografic (...).

Prin cel de-al doilea supliment la

lucrarea de expertiză s-a arătat că, în urma analizării

actului de dezmembrare nr. x/1972, se desprind următoarele concluzii: 1)

situația actuală de carte funciară a imobilului în litigiu nu

corespunde cu situația reală a acestuia; 2) dacă se are în

vedere situația imobilului astfel cum aceasta rezultă din actul de

dezmembrare mai sus indicat și schița inițială de carte

funciară, rezultă că suprafața din imobilul ce constituie

obiectul dreptului de proprietate al reclamanților afectată de

"Ocolitoarea Municipiului Brașov" este de 2.410 mp; 3) că

se impune repoziționarea tuturor imobilelor rezultate din dezmembrarea

imobilului identificat prin numărul topografic inițial (...).

Prin suplimentul la raportul de

expertiză întocmit în data de 21 august 2013, au fost expuse patru

variante de repoziționare a imobilelor rezultate din dezmembrarea

imobilului identificat, prin numărul topografic inițial (...),

expertul arătând că, în opina sa, varianta de repoziționare din

anexa 4C este varianta optimă, întrucât are la bază actele și

schițele de carte funciară, imobilele repoziționate

respectă descrierea din cartea funciară și suprafețele

redate în aceasta, iar liniile de graniță dintre imobilele

repoziționate nu se intersectează cu construcții.

De asemenea, prin această

lucrare, expertul a arătat că în toate variantele de

repoziționare suprafața din imobilul ce constituie obiectul dreptului

de proprietate al părților reclamante ocupată de

"Ocolitoarea Municipiului Brașov" este de 928 mp, iar nu de

2.410 mp.

Totodată, prin aceeași

lucrare, expertul a procedat și la efectuarea operațiunii de

dezmembrare a imobilului în litigiu în sensul celor solicitate de partea

pârâtă în cererea reconvențională, prin luarea în considerare a

variantei 4 de repoziționare. S-a mai arătat că, în urma realizării

operațiunii de repoziționare, s-a constatat că este necesar a fi

menținut dreptul de servitute de trecere instituit în favoarea imobilului

ce constituie obiectul dreptului de proprietate al intervenientei, în

aceleași condiții.

Prin suplimentul din data de 6

ianuarie 2014, expertul a arătat că operațiunea de

repoziționare nu modifică poziția imobilelor înstrăinate

către partea intervenientă și a procedată și la

repoziționarea imobilului identificat prin numărul topografic (...),

ce constituie obiectul dreptului de proprietate al pârâților E.

Prin nota de ședință

remisă cauzei în data de 11 aprilie 2014, părțile reclamante,

prin reprezentantul lor convențional, au arătat că solicită

ca repoziționarea imobilelor rezultate din dezmembrarea imobilului

identificat prin numărul topografic inițial (...) să se

realizeze potrivit variantei 4C din raportul de expertiză din 21 august

2013 întocmit de expertul J.

Ca urmare a lămuririi aspectului

de fapt referitor la întinderea suprafeței din imobilul proprietatea

reclamanților afectată de lucrarea de investiții

"Ocolitoarea Municipiului Brașov", în cauză a fost

administrată, în condițiile stipulate de art. 25 din Legea nr.

33/1994, proba cu expertiză în specialitatea evaluarea

proprietății imobiliare, ce a fost întocmit de o comisie de trei

experți constituită din experții K., L. și M.

La termenul de judecată din data

de 23 martie 2015, tribunalul a dispus ca evaluarea suprafeței de teren în

litigiu să se realizeze prin raportare la valoarea de circulație

aferentă anului 2015.

Prin suplimentul din data de 12 mai

2015, întocmit în urma admiterii obiecțiunilor formulate de

reclamanți cu privire la raportul de evaluare din 17 aprilie 2015,

experții K. și L. au arătat că înțeleg să

își mențină punctul de vedere exprimat inițial prin

raportul de expertiză, în sensul că valoarea unui mp din terenul în

litigiu este de 12 euro, iar valoarea totală este de 11.136 euro, în timp

ce expertul M. a formulat opinie separată, prin care a arătat că

evaluarea imobilului în litigiu trebuie să se facă prin luarea în considerare

a unei valori de 49 euro/mp, opinia separată ce a fost validată de

instanța de judecată.

Instanța a reținut că

evaluarea suprafeței de teren în litigiu a avut la bază metoda

comparațiilor directe (oferte) și a fost stabilită pornind de la

prezentarea a trei comparabile, din motivarea opiniei separate rezultând faptul

că sunt cele mai apropiate de caracteristicile bunului imobil în litigiu

comparabilele 2 și 3, întrucât acestea au o suprafață de 1.294

mp, respectiv de 1.300 mp, în timp ce comparabila 3 are o suprafață

de 500 mp, iar o suprafață de 928 mp, ce reprezintă

suprafața din imobilul aflat în proprietatea părților reclamante

afectată de lucrarea "Ocolitoarea Municipiului Brașov", oferă

oportunități mai mari de utilizare decât o suprafață de 500

mp.

De asemenea, în opinia majoritară

exprimată în raportul de evaluare, nu sunt indicate criteriile în baza

cărora au fost aplicate procentele la care se face referire, rezultatul la

care s-a ajuns fiind consecința alegerii celui mai mic procent la corecției

procentuale brute, în timp ce opinia separată a expertului M. indică,

în mod documentat, modalitatea în care trebuie reanalizată aplicarea

corecțiilor.

A mai reținut instanța ca,

aplicând principiile exprimate în art. 44 alin. (3) din Constituție

și art. 562 alin. (3) din C. civ. adoptat în anul 2009, corespunzător

cu art. 481 C. civ., adoptat în anul 1864, precum și în art. 1, 5 și

6 din Legea nr. 33/1994, sunt îndeplinite cerințele instituite de lege

pentru a opera, cu privire la imobilul din litigiu, instituția

juridică a exproprierii. Astfel, suprafața de 928 mp din imobilul

teren proprietate a părților reclamante a fost preluată în fapt

de către pârâtul Municipiul Brașov, în vederea aducerii la îndeplinire

a celor hotărâte de consiliul județean prin Hotărârea nr.

54/2000, respectiv pentru punerea în aplicare a dispoziției de realizare a

obiectivului de interes public "Semiinelara industrială sector Dârste

- Zizin Brașov".

Sub acest aspect, utilitatea

publică a lucrării despre care s-a făcut vorbire anterior a fost

declarată, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr.

33/1994, prin Hotărârea mai sus indicată. Cu toate că a fost

parcursă această etapă a procedurii exproprierii, restul

etapelor acestei proceduri nu au fost efectuate de către organele

abilitate, respectiv de către pârâtul Municipiul Brașov, deși

aceasta a ocupat în fapt imobilul reclamanților.

De asemenea, tribunalul a reținut

că, în contradicție cu cele statuate de Constituția României, de

C. civ. și de Legea nr. 33/1994, preluarea de către partea

pârâtă a imobilului proprietatea reclamanților s-a realizat

fără ca acestor din urmă părți să le fi fost

acordată "o dreaptă și prealabilă despăgubire",

motiv pentru care, în raport de expertiza tehnică efectuată în

cauză, văzând și dispozițiile art. 26 din Legea nr.

33/1994, instanța a validat concluziile raportului de expertiză.

Împotriva sentinței

pronunțate de instanța de fond au declarat apel Ministerul Public -

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, municipiul Brașov prin

Primar și reclamanții solicitând schimbarea hotărârii

judecătorești.

Prin Decizia civilă nr. 887/Ap

din 22 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov,

secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de

conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul

Brașov împotriva Sentinței civile nr. 26/S din 9 februarie 2016

pronunțate de Tribunalul Brașov, secția I civilă, fiind

admis, în parte, apelul declarat de Municipiului Brașov prin primar. A

fost admis apelul declarat de reclamanții B. și A. împotriva

aceleiași sentințe ce a fost schimbată, în parte, în sensul

că s-a dispus repoziționarea numerelor topografice rezultate din dezmembrarea

numărului topografic inițial (...) conform variantei 4B a raportului

de expertiză din 21 august 2013 întocmit de ing. J. și înscrierea în

evidențele de cadastru a repoziționării numerelor topografice

(...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF

Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov, nr. top. (...) în CF Brașov

și nr. top. (...) în CF Brașov conform anexei 4B din raportul de

expertiză din 21 august 2013 întocmit de ing. J., precum și

completarea dispozitivului în sensul menționării obligației de

plată a despăgubirilor în sarcina pârâtei municipiul Brașov. Au

fost respinse restul pretențiilor și menținute celelalte

dispoziții ale hotărârii.

Instanța de apel a apreciat

că nu se impune a fi realizată administrarea unui nou raport de

expertiză, dat fiind faptul că expertiza efectuată a avut în

vedere valoarea terenului la momentul evaluării, cu respectarea Deciziei

nr. 12 din 15 ianuarie 2015 a Curții Constituționale față

de împrejurarea că în cauză nu a fost emisă hotărârea de

expropriere și nu a avut loc transferul dreptului de proprietate, pârâta

municipiul Brașov solicitând constatarea dreptului de proprietate prin

expropriere prin cererea reconvențională formulată în prezentul

dosar. Cum potrivit art. 28 din Legea nr. 33/1994, transferul dreptului de

proprietate are loc la momentul la care expropriatorul și-a executat

obligația de plată a despăgubirilor, rezultă că

expertiza efectuată în cauză, la nivelul lunii martie 2015,

reflectă valoarea bunului de la momentul contemporan transferului

dreptului de proprietate.

A mai reținut instanța

că validarea opiniei minoritare în legătură cu acordarea

despăgubirilor în sumă de 45.472 de euro, pentru suprafața de

teren de 928 mp, expropriați în fapt, nu încalcă dispozițiile

art. 201 alin. (1) C. proc. civ., atâta timp cât această opinie este

argumentată și este coroborată și cu alte probe

administrate în cauză. Instanța de fond a reținut opinia

minoritară a expertului motivat de faptul că comparabilele 2 și

3 sunt cele mai apropiate de caracteristicile bunului imobil în litigiu, întrucât

acestea au o suprafață de 1.294 mp, respectiv de 1.300 mp, în timp ce

comparabila 1 are o suprafață de 500 mp, iar o suprafață de

928 mp, ce reprezintă suprafața din imobilul aflat în proprietatea

părților reclamante afectată de lucrarea "Ocolitoarea

Municipiului Brașov", oferă oportunități mai mari de

utilizare decât o suprafață de 500 mp. S-a mai arătat că,

în opinia majoritară, nu sunt indicate criteriile în baza cărora au

fost aplicate procentele la care se face referire, rezultatul la care s-a ajuns

fiind consecința alegerii celui mai mic procent la corecției

procentuale brute, în timp ce opinia separată a expertului M.

indicată în mod documentat modalitatea în care trebuie reanalizată

aplicarea corecțiilor.

Criticile apelanților au în

vedere opinia majoritară a celor doi experți bazată pe

comparabila 1, pe caracteristicile fizice ale terenului expropriat ca teren

arabil, cu formă neregulată, cu utilități în zonă

și nu pe teren și folosirea acestuia pentru cultivarea cartofului.

Or, încadrarea terenului expropriat ca teren arabil nu este corectă având

în vedere certificatul de urbanism din 10 februarie 2015 eliberat de

Primăria Brașov, din care rezultă că destinația

terenului conform PUG are funcțiunea de locuire, în zonă fiind avizat

PUZ aprobat prin HCL nr. 588/2014 cât și Hotărârea Consiliului

județean Brașov nr. x/2000 pentru realizarea investiției

"Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin. Din schița

expertizei topografice întocmite de Ing. J. rezultă că terenul supus

evaluării este teren intravilan, construibil, aflat în continuarea caselor

situate pe str. (...), având acces direct la Ocolitoarea Brașov.

Comparabila nr. 1 reprezintă un

teren situat în Târlungeni, având o suprafață de 500 de mp, ofertat

la 11 euro/mp, astfel că nu este apropiat de caracteristicile terenului

expropriat aflat în Brașov, în suprafață de 928 mp. În schimb,

comparabilele nr. 2 și 3 reprezintă terenuri intravilane situate în

str. (...), având suprafețe de 1.294 mp, respectiv 1.300 mp, ofertate la

50 euro/mp, fiind mai apropiate de caracteristicile terenului expropriat. De

asemenea, ofertele prezentate de reclamanți atestă faptul că

ofertele pentru terenurile situate în zona Ocolitoarei Zizin se situează

între 30 euro/mp și 35 euro/mp. Conform Ghidului cu valorile de

piață orientative ale proprietăților imobiliare elaborat de

Camera Notarilor Publici, rezultă că terenul se află situat în

Zona C., iar valoarea estimată pentru un teren neconstruit, dar

construibil fără utilități este de 74 euro/mp - anexa 35,

valoare apropiată de opinia validată de prima instanță.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut opinia

minoritară care se corobora și cu celelalte probe administrate în

cauză.

În legătură cu apelul

pârâtei municipiul Brașov privind nenominalizarea pârâtei obligate la

plata despăgubirilor, s-a apreciat că se impune admiterea acestuia,

cu consecința completării dispozitivului în sensul

menționării obligației de plată în sarcina municipiul

Brașov, ca expropriator.

Apelul reclamanților a vizat

varianta de repoziționare a limitelor de hotar prin luarea în considerarea

a variantei 4B în loc de 4C. Deși opinia expertului și opțiunea

inițială a reclamanților a fost în sensul acordării

variantei 4C, în apel, reclamanții au optat pentru varianta 4B care ar

respecta exact limitele de hotar determinate din schițele de carte

funciară, astfel cum rezultă din situația prezentată la

ultimul termen de judecată. Expertul a menționat că în toate

cele 3 variante de repoziționare, porțiunea de teren ocupată de

șoseaua ocolitoare Brașov este de 928 mp, iar terenul cu nr. top

(...) a fost luat în considerare, astfel că nu se schimbă

situația de repoziționare în cazul acordării variantei 4 B. De

asemenea, în varianta 4B solicitată de apelanți, aceștia au

acces la toată construcția-șură, spre deosebire de varianta

4C la care accesul este limitat. Varianta 4B respectă și limitele de

proprietate ale SC H. SRL, motiv pentru care a fost admisă solicitarea

reclamanților în vederea stabilirii variantei de repoziționare 4B.

Susținerile apelanților-reclamanți

referitoare la omisiunea de înscriere în toate cele 6 cărți funciare

a repoziționării numerelor topografice sunt corecte, astfel că

apelul a fost admis și sub acest aspect.

Prin recursul declarat la data de 11

iulie 2016 împotriva Deciziei nr. 887/Ap din 22 iunie 2016,

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă

și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă

și asigurări sociale, pârâtul Municipiul Brașov prin Primar a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile și respingerii

acțiunii, ca inadmisibilă.

Prin primul motiv de recurs,

recurentul-pârât a invocat că este inadmisibilă cererea

promovată, dat fiind faptul că Ocolitoarea Brașov Tronson I a

făcut obiect al H.G. nr. 103/2011 privind darea în administrarea

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor sectoare de drum,

trecute din domeniul public al Municipiului Brașov, în domeniul public al

Statului, conform Protocolului de predare-primire nr. x/2011.

Prin al doilea motiv de recurs, se critică

soluția instanței de validare a opiniei separate a expertului M., pe

considerentul că această opinie indică în mod documentat

modalitatea în care trebuie realizată aplicarea corecțiilor.

Aspectele avute în vedere de expertul M., care a propus o valoare de 49

euro/mp, în loc de 12 euro/mp se referă la faptul că suprafața

comparabilelor nr. 2 (de 1294 mp) și nr. 3 (de 1300 mp) este mai

apropiată de suprafața imobilului în litigiu de 928 mp,

față de suprafața comparabilei 1, de 500 mp. Respectiv, diferența

dintre comparabila 2 și suprafața de 928 mp este de 366 mp, iar

diferența dintre comparabila 3 și suprafața de 928 mp este de

372 mp.

Recurentul arată că

suprafața de 928 mp este mai apropiată de comparabila 2 cu 62 mp,

față de comparabila 1 și este mai apropiată, de comparabila

3 cu doar 56 mp, față de comparabila 1, diferențele de

suprafață nefiind un motiv întemeiat de modificare a valorii unui

metru pătrat de la 12 euro/mp, la 49 euro/mp, mai ales că terenul

respectiv nu poate fi încadrat în teren construibil cu utilități,

devreme ce nu permite edificarea vreunei construcții datorită formei

de poligon neregulat cu îngustarea pe lățime și forma

alungită cu vârf ascuțit, destinația anterioară fiind cea

de grădină.

Instanța nu a luat în considerare

opinia majorității, exprimată în raportul de evaluare, pe

considerentul că aceasta nu indică criteriile în baza cărora au

fost aplicate procentele la care face referire, deși, în virtutea rolului

său activ, putea cere informații suplimentare celor doi experți prin

încheierea din 18 mai 2015, informații ce urmau a fi date în suplimentul

de raport din 12 iunie 2015.

Analizând cu prioritate, în temeiul

art. 137 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 316 C. proc. civ., coroborat

cu art. 298 C. proc. civ., excepția nulității recursului

declarat de reclamantă, invocată de intimații-reclamanți,

Înalta Curte urmează să o respingă, ca nefondată.

Astfel, deși recurentul nu a

încadrat motivele de recurs invocate în dispozițiile art. 304 C. proc.

civ., în realitate, acestea pot fi subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 9

C. proc. civ.

Văzând și dispozițiile

art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în temeiul cărora indicarea

greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului

dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din

motivele prevăzute de art. 304, Înalta Curte constată că,

raportat la primul motiv de recurs, este invocată implicit încălcarea

dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, în temeiul cărora

lucrările de utilitatea publică se declară de către Guvern

pentru lucrările de interes național și de către consiliile

județene și Consiliul General al Municipiului București, pentru

lucrările de interes local.

De asemenea, criticile exprimate prin

cel de-al doilea motiv de recurs pot fi subsumate dispozițiilor art. 304

pct. 9 C. proc. civ. recurentul fiind nemulțumit de faptul că

instanța de fond, respectiv instanța de apel, au validat opinia

minoritară a raportului de expertiză evaluatoare întocmit în

cauză. Se observă că motivele de recurs invocate pot fi

analizate din punct de vedere al nelegalității prin raportare la

dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 și art. 201 C.

proc. civ.

Prin urmare, cum recursul reclamantei

apare ca fiind motivat, Înalta Curte urmează să respingă

excepția nulității acestui recurs, ca nefondată.

Analizând recursul, Înalta Curte

urmează să îl respingă, ca nefondat, având în vedere

următoarele considerente:

Se reține că, prin primul

motiv de recurs, reclamanta invocă caracterul inadmisibil al acțiunii

promovate de reclamanți, urmare a faptului că, în baza H.G. nr.

103/2011, Ocolitoarea Brașov Tronson I a trecut din domeniul public al

Municipiului Brașov, în domeniul public al Statului, conform Protocolului

de predare-primire nr. x/2011.

Înalta Curte constată că,

prin modul de formulare a motivului de recurs, recurentul-pârât invocă, în

realitate, faptul că nu are calitatea procesuală de a sta în

cauză, în calitate de pârât, lucrarea de investiții în legătură

cu care s-a realizat exproprierea suprafeței de teren de 928 mp,

proprietatea reclamanților, fiind una de interes public, iar nu de interes

local.

Se mai reține că, deși

pârâtul nu a invocat excepția lipsei calității procesuale

pasive, nici în fața instanței de fond și nici prin motivele de

apel, dat fiind caracterul său de excepție de fond, de ordine

publică, excepția poate fi invocată în orice stare a pricinii,

având în vedere prevederile art. 136 teza a II-a C. proc. civ.

Excepția invocată este

însă nefondată, pentru argumentele ce succed.

Calitatea procesuală pasivă

reprezintă una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile

și este dată de identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al

raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

În cauză, se reține că,

așa cum a reținut stabilit instanța de fond, pârâtul Municipiul

Brașov a preluat suprafața de 928 mp din terenul proprietatea

reclamanților situat municipiul Brașov, în vederea aducerii la

îndeplinire a celor hotărâte de consiliul județean prin

Hotărârea nr. x/2000, respectiv pentru punerea în aplicare a

dispoziției de realizare a obiectivului de interes public

"Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin Brașov".

Astfel, potrivit art. 7 alin. (I) din

Legea nr. 33/1994, potrivit cărora "Utilitatea publică se

declară de către Guvern pentru lucrările de interes

național și de către consiliile județene și Consiliul

Local al Municipiului București pentru lucrările de interes

local", prin Hotărârea Consiliului Județean Brașov a fost

declarată utilitatea publică a obiectivului de investiții.

Ulterior, expropriatorul era

ținut de parcurgerea ulterioară a etapelor prevăzute de art, 12

și urm. din Legea nr. 33/1994.

Însă, după momentul

declarării utilității publice a obiectivului de investiții,

la data de 22 iunie 2001, reclamanții au primit, prin executorul

judecătoresc, notificările nr. x și y din 21 iunie 2001,

cuprinzând propunerile de expropriere din partea Primării Municipiului

Brașov, pentru suprafața de 1.200 mp, pentru proprietatea A. și

1.612 mp, pentru proprietatea B. și suma oferită cu titlu de

despăgubire, de 6 dolari SUA/mp, stabilită prin HCJ nr. x/2001.

Deși oferta făcută nu a

fost acceptată, au fost începute lucrările de realizare a

obiectivului de investiții, fiind ocupată, conform expertizei

efectuate la instanța de apel, suprafața de 928 mp, din terenul

proprietatea reclamanților.

Cum corect au reținut

instanțele de fond, lucrarea a fost începută însă fără

a se fi acordat despăgubirea prealabilă și justă, în sensul

dispozițiilor art. 44 din Constituția României, precum și ale

art. 481 C. civ. adoptat în anul 1864, aplicabil în cauză potrivit

normelor tranzitorii adoptate prin art. 64 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea

în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ.

Or, în condițiile în care, din

anul 2001 și până la Hotărârea nr. 103 din 9 februarie 2011

privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și

Infrastructurii a unor sectoare de drum, trecute din domeniul public al

municipiului Brașov în domeniul public al statului, precum și

încadrarea acestora în categoria funcțională a drumurilor de interes

național, imobilul a fost ocupat de lucrarea de investiții de interes

local "Semiinelara industrială sector Dârste - Zizin

Brașov", municipiului Brașov este persoana juridică ce era

obligată să parcurgă procedura de expropriere

prevăzută de Legea nr. 33/1994.

În consecință, revine

municipiului Brașov obligația de a plăti o dreaptă

despăgubire pentru exproprierea imobilului proprietatea

reclamanților, recurentul-pârât neputând să își invoce propria

culpă pentru încălcarea prevederilor art. 12 și urm. din Legea

nr. 33/1994.

Înalta Curte reține că nu

are suport legal nici critica recurentului-pârât, în sensul că

instanța de apel a reținut greșit opinia minoritară,

înlăturând opinia majoritară a celorlalți doi experți care

au alcătuit comisia. Așa cum rezultă din dispozițiile art.

201 C. proc. civ., expertiza este un mijloc de probă administrat în cazul

în care instanța consideră că este necesar să cunoască

părerea unor specialiști pentru lămurirea unor împrejurări

de fapt, fără ca vreo dispoziție specială a C. proc. civ.

să ateste valoarea probatorie absolută a acestui mijloc de

probă.

Cu privire specială la materia

exproprierii, se reține că expertiza se administrează, cu

caracter obligatoriu, în condițiile art. 25 și art. 26 din Legea nr.

33/1994, în vederea determinării cuantumului despăgubirilor ce se

cuvin proprietarilor expropriați.

Expertiza evaluatoare întocmită

în condițiile legii speciale este un mijloc de probă lăsat la

libera apreciere a judecătorului, așa cum rezultă din

dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora

"Primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta

și cu pretențiile formulate de părți și va

hotărî".

Astfel, instanța de apel a

respins motivele invocate de pârât pe considerentul că instanța de

fond a acordat cuantumul despăgubirilor stabilite prin opinie

minoritară, apreciind că respectiva opinie este argumentată

și coroborată și cu alte probe administrate în cauză.

Instanța de apel a apreciat

că nu sunt fondate motivele de apel în sensul caracterului preferabil al

opiniei majoritare, bazată pe comparabila 1, pe caracteristicile fizice

ale terenului expropriat, cu formă neregulată și fără

utilități, precum și pe destinația acestuia, din analiza

probelor administrate în cauză, reținându-se că sunt apropiate

de caracteristicile tehnice ale terenului expropriat comparabilele 2 și 3

din raportul de expertiză datorită suprafeței. Totodată,

din certificatul de urbanism din 10 februarie 2015 emis de primăria

Brașov rezultă că destinația terenului, conform PUG este

aceea de locuire, în zonă fiind avizat PUZ aprobat prin HCL nr. 588/2014

precum și HCJ nr. 54/2000 pentru realizarea obiectivului de

investiții.

În concluzie, prin hotărârea

pronunțată au fost respectate prevederile art. 27 din Legea nr.

33/1994, în privința posibilității instanței de a aprecia

asupra raportului de expertiză prin coroborare cu restul probelor

administrație în cauză.

Înalta Curte constată însă

că motivele de recurs care vizează greșita apreciere a probelor

prin luarea în considerare a opiniei minoritare, nu pot fi analizate de

instanța de recurs în raport de prevederile art. 304 C. proc. civ., în

temeiul cărora pot face obiect al recursului numai criticile ce vizează

nelegalitatea deciziei atacate.

Astfel, recurentul invocă faptul

că diferențele de suprafață dintre comparabilele 2 și

3 și terenul expropriat, nu sunt un motiv întemeiat de modificare a

valorii unui metru pătrat de la 12 euro/mp, la 49 euro/mp, iar terenul nu

poate fi încadrat în teren construibil cu utilități, solicitând

instanței de recurs să facă o reanaliză și reapreciere

asupra probelor administrate în cauză în legătură cu caracterul

preferabil al opiniei majoritare față de cea minoritară, aspect

inadmisibil, prin raportare la prevederile art. 304 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul art.

312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează să

respingă, ca nefondat, recursul promovat de pârâtul-reclamant Municipiul

Brașov, prin Primar.

În temeiul dispozițiilor art. 274

C. proc. civ., potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi

obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de

judecată, urmează a fi obligat, recurentul-pârât la plata sumei de 1.000

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către

intimații-reclamanți C., A., E. și D., astfel cum au fost

dovedite prin chitanța 11 octombrie 2016, emisă de Cabinet de avocat

N.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge excepția

nulității recursului, invocată de intimații reclamanți

C., A., E. și D..

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul Municipiul Brașov prin Primar împotriva Deciziei

nr. 887/Ap din 22 iunie 2016 a Curții de apel Brașov, secția

civilă.

Obligă pe recurentul-pârât la

plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către

intimații-reclamanți C., B., E. și D.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2016.

Procesat

de GGC - CL