ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 878/2017

Decizia nr. 878/2017

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/59/2014 la 17 ianuarie 2014 pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, în principal, anularea integrală a raportului de evaluare nr. 59381 din 13 decembrie 2013, emis de pârâtă, iar în subsidiar, anularea parțială a acestuia, în sensul constatării existenței stării de incompatibilitate doar pentru anul 2010, iar nu și pentru anul 2011 și 2012. S-au cerut cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 220 pronunțată în data de 17 septembrie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul A., împotriva pârâtei Agenția Națională de Integritate.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a declarat recurs reclamantul A., care, deși a indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu a prezentat critici de nelegalitate a hotărârii atacate, reluând susținerile din cererea de chemare în judecată.

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 C. proc. civ.

Prin raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului, reținându-se că recurentul nu a invocat critici care să fie circumscrise motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierilor de ședință din data de 3 noiembrie 2015 și 10 mai 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ..

Părțile nu au depus la dosarul cauzei un punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Analizând cererea de recurs, în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului, după cum se va arăta în continuare.

Sentința civilă nr. 220 pronunțată în data de 17 septembrie 2014 a fost comunicată la data de 13 octombrie 2014, reclamantul A. depunând la data de 23 octombrie 2014 recursul. În cuprinsul motivelor de recurs a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar a reluat ad litteram susținerile din cererea de chemare în judecată, ceea ce nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate în sensul dispozițiilor invocate din cod.

"Art. 486. - Cererea de recurs

(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: [...]

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."

Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"Art. 489. - (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).

(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În cauză, analizând cererea de recurs, Înalta Curte constatată că, deși recurentul-reclamant A. a invocat formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în mod concret susținerile sale nu pot fi subsumate dispozițiilor legale menționate, criticile reprezentând doar o preluare a motivării acțiunii formulate în fața instanței de fond.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A..

Ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia va fi comunicată părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 220 din 17 septembrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Decizia se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 martie 2017.

Procesat de GGC - GV