ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3959/2015

HOTĂRÂRE
09.12.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3959/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 3959/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești sub nr. x/46/2013, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Județului Argeș, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat instanței să dispună anularea deciziei nr. 157 din 29 august 2013 emisă de Serviciul de Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 54152 din 5 iulie 2013; anularea titlului de creanță reprezentând nota de constatare a neregulilor nr. 54152/2013, nota prin care s-a aplicat o corecție financiară de 25% din valoarea contractelor de servicii.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată, în esență, că în mod greșit au fost reținute neregulile pentru cele trei contracte de servicii și a fost aplicată o corecție de 25% în temeiul O.U.G. nr. 66/2011.

Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 232 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Pitești a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Argeș în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, fiind anulată în parte decizia nr. 157 din 29 august 2013 și nota de constatare nr. 54152 din 2 iulie 2013 în ceea ce privește corecția financiară pentru contractul nr. 6939/3237 din 8 iunie 2011 fiind menținute actele atacate pentru restul măsurilor dispuse.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că actul de constatare a neregulilor cu privire la contractul nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010, a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011 și a art. 27 alin. (1) lit. o) din H.G. nr. 875/2011, reținându-se că reducerea se va aplica la sumele solicitate la plată de către beneficiar și aprobate la plată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței nr. 232 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Pitești, a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care solicită, în raport de dispozițiile art. 488 pct. 1 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că este adevărat că prin nota de constatare nr. 54152 din 5 iulie 2013 și respectiv decizia nr. 157/2013 „nu s-a stabilit nici o creanță” împotriva reclamantei cu privire la contractul nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010, dar în mod eronat a reținut instanța că procentul corecției de 25% se va aplica la valoarea contractului iar nu la valoarea sumelor solicitate la plată.

Anularea parțială a actelor contestate pentru singurul motiv menționat mai sus, este eronată având în vedere că la pct. 9 din „Concluziile activitățile de verificare” din nota de constatare se menționează că „Corecția de 25% se va aplica și la valoarea contractului nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010 încheiat cu SC A. SRL” pentru care nu au fost efectuate plăți, întrucât a fost atribuit în urma aceleiași proceduri asupra căreia au fost constatate nereguli.

De asemenea, la punctul 10 din notă, se arată că „La plata cererilor de rambursare, după caz, se va avea în vedere corecția financiară de 25%...”.

În sarcina debitorului nu a fost stabilită o creanță bugetară, întrucât nu au fost efectuate plăți până la data emiterii notei, corecția urmând a fi avută în vedere, dacă este cazul, la momentul depunerii cererii de rambursare. Ca urmare, față de situația expusă, se apreciază că în cauză intimatul prin reprezentanții săi a respectat procedura prevăzută de art. 12 din O.U.G. nr. 66/2011.

Reducerea de 25% pentru contractul nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010 se aplică sumelor solicitate la plata de către beneficiar la momentul formulării cererilor de rambursare.

Chiar în situația în care instanța a reținut corect situația de fapt, în speță poate fi vorba de o simplă eroare de exprimare, situație în care se putea dispune rectificarea și nu anularea.

Ca urmare, față de considerentele expuse, se apreciază că în raport de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recursul declarat în cauză este fondat.

Intimata-reclamantă a formulat în procedura de filtru reglementată de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că instanța de fond în mod corect a dispus anularea parțială a actelor contestate având în vedere dispozițiile art. 51 raportat la art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 27 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 875/2011.

În procedura de filtru a recursului, având în vedere că recursul declarat în cauză îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., iar recursul nu poate fi soluționat potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) sau alin. (6) C. proc. civ., prin încheierea de ședință din data de 27 octombrie 2015, instanța de recurs a admis în principiu recursul declarat în cauză, fiind citate părțile conform dispozițiilor art. 497 pct. 7 C. proc. civ.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Este de reținut că prin acțiunea formulată de reclamantul Unitatea Administrativ Teritorială Județul Argeș au fost aduse critici notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 54152 din 5 iulie 2013 și a deciziei nr. 157 din 29 august 2013 emisă de Serviciul de Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene, acte prin care s-a dispus aplicarea unei corecții financiare de 25% din valoarea contractelor de servicii diriginte de șantier: nr. 6941 din 8 iunie 2010 încheiat cu SC B. SRL, nr. 6490 din 8 iunie 2010 încheiat cu SC A. SRL și a contractului nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010, încheiat cu SC A. SRL.

Prin sentința recurată, instanța a admis în parte acțiunea formulată în ceea ce privește aplicarea corecției financiare de 25% pentru contractul nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010.

Având în vedere criticile recurentei și faptul că reclamanta nu a formulat recurs, instanța va analiza sentința recurată în limita criticilor formulate cu referire la contractul nr. 6939/3237/2010.

Prin actele contestate, s-a stabilit ca sancțiune pentru neregulile constatate, aplicarea unei corecții de 25% ce se va aplica la valoarea contractului nr. 6939/3237 din 8 iunie 2010.

Este evident că atât dispozițiile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, cât și dispozițiile art. 27 alin. (1) din H.G. nr. 875/2011 vizează reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiar, dar în cazul contractului menționat nu au fost solicitate sumele, astfel că în mod corect în raport de dispozițiile legale menționate instanța a anulat dispozițiile vizând aplicarea corecției financiare pentru contractul nr. 6939/3237/2010, reținând însă în considerente că „această reducere se va aplica la sumele solicitate la plată de către beneficiar, aprobate la plată”.

Organele de control au constatat nereguli în procedura de achiziție a contractului menționat, dar reducerile procentuale se vor aplica la sumele solicitate la plată de către beneficiar și nu în raport de valoarea întregului contract.

Ca urmare, se constată că instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente, respectiv art. 6 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 27 alin. (1) lit. o) din H.G. nr. 875/2011 dar și dispozițiile art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, motiv pentru care Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 232/F-CONT din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 232/F-CONT din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-04-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1533/2017
Decizia nr. 1533/2017 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a
ÎCCJ 2015-10-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3406/2015
Decizia nr. 3406/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Argeș, a chemat în judecată pe
ÎCCJ 2014-10-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4010/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 105/F-CONT din 10 aprilie 2013, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefond
ÎCCJ 2018-03-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1052/2018
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății. Prin cererea înregistrată la data de 12 februarie 2014 pe rolul Curții de Apel Pitești,
ÎCCJ 2019-02-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1049/2019
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I Cererea de chemare în judecată 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la nr. x/2016 la Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de con
Sursă