ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 407/2017

Decizia nr. 407/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 12 iunie 2014 sub nr. x/2/2014, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergenta privind proiectul C. „Profesioniști în managementul educațional preuniversitar” cod SMIS, beneficiar - A., încheiat la data de 27 septembrie 2013 de către D., E., precum și restituirea sumelor declarate neeligibile și reținute de către D. din suma validată pentru Cererea de rambursare nr. 2 finală din data de 27 septembrie 2012, sume reprezentând creanța bugetară stabilită în sarcina beneficiarului proiectului, A., în valoare de 441.102,88 lei contribuție din fonduri ale Uniunii Europene.

Prin sentința nr. 2669 din data de 9 octombrie 2014 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins

ca neîntemeiată acțiunea

formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B. -D.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că

din înscrisurile depuse la dosar, respectiv Statutul F. (filele 274 - 308, filele 309-334) și adresa din 01 august 2013 emisă de F. (fila 339), nu rezultă că acest partener este o organizație legal constituită în țara de origine. În acest context, Curtea a observat că pârâtul nu a contestat împrejurarea că G. Anglia este parte a F., ci a subliniat că nu există nicio dovadă din care să rezulte că este în mod legal constituită în cadrul acestei Universități, condiție de eligibilitate prevăzută de cap. 4 din Ghidul Solicitantului „Educație mai bună pentru toți”.

În ceea ce privește partenerul SC H. Ltd, Curtea a apreciat că în mod corect s-a reținut că către pârât că nu s-a făcut dovada că această societate desfășoară o activitate relevantă pentru domeniul educației și formării profesionale, având în vedere că în actul de constituire al acesteia (filele 216-230/filele 236-242) nu este menționat că are un astfel de obiect de activitate.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea hotărârii și admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea căii de atac, recurenta reclamantă a arătat, în esență, următoarele:

-

în mod neîntemeiat instanța de fond nu a reținut și analizat documentele cu privire la denumirea partenerului, în speță G., F.

În mod nelegal, nu s-a reținut de către instanța fondului că partenerul beneficiarului a fost F., prin departamentul intitulat "G.", specializat in derularea proiectelor de leadership.

- se critică soluția instanței de fond întrucât nu s-a reținut că potrivit Contractului de finanțare din 25 septembrie 2008 - Anexa 1 "Cererea de finanțare", care descrie parteneriatul în cadrul proiectului, și Anexa 7 - "Acordul de parteneriat", semnat împreună cu partenerii transnaționali, denumirea corectă a partenerului este „G., F."

- cu privire la partenerul SC H. Ltd, în mod eronat instanța de fond a reținut că această societate nu ar desfășura o activitate relevantă pentru domeniul educației și formării profesionale având în vedere că în actul de constituire al acesteia nu este menționat că are un astfel de obiect de activitate.

- referitor la statutul organizației, acesta nu precizează niciun domeniu specific de activitate, ca să considerăm că domeniul proiectului este exclus/lipsește. La rubrica Obiectul activității, acesta este exprimat în termenii generali “To carry on business as a general commercial company", ceea ce nu exclude domeniul proiectului, chiar dacă nu îl precizează în mod expres.

- consideră neîntemeiată declararea neeligibilității cheltuielilor decontate de către cei doi parteneri transnaționali, de la corectitudinea cheltuielilor declarate si rambursate și profesionalismul cu care partenerii contestați și-au îndeplinit sarcinile asumate prin Acordul de parteneriat, până la plus-valoarea adusă proiectului și, implicit, sistemului de învățământ preuniversitar, și aprobate de către D., deoarece aceste cheltuieli nu s-au făcut prin încălcarea Regulilor generale și/sau specifice de eligibilitate a cheltuielilor, ci au fost efectuate într-un cadru legal și sunt considerate eligibile în conformitate cu reglementările legale comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor.

- o altă critică formulată împotriva sentinței atacate este aceea că nu s-a motivat în niciun fel de către instanța de fond respingerea criticii formulate de către I. (fost A.) a faptului că în componența echipei de control nominalizate, persoana nominalizată la poziția (3), doamna J., ofițer control, a ocupat în anul 2010 poziția de contabil al Proiectului C., numită prin Ordinul I. nr. 3231 din 09 februarie 2010.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că:

- în ceea ce privește partenerul G. Anglia, la data desfășurării misiunii de audit, la dosar s-a regăsit o copie după un statut al F. și o declarație privind neîncadrarea în nici una din situațiile prevăzute de art. 93 alin. (1), art. 94 și art. 96 alin. (2) din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1605/2002 privind Regulamentul Financiar, tot cu antetul F. neputând fi demonstrată legătura dintre partenerul în proiect G. și F. În statutul F. nu sunt precizate școlile care fac parte din această universitate, și nici activitățile universității.

- nu a fost prezentat niciun document oficial care să ateste faptul că G. este o organizație legal constituită în țara de origine, persoană juridică de drept public și/sau de drept privat, cu sau fără scop patrimonial și că desfășoară activități relevante pentru domeniul educației și formării profesionale inițiale, inclusiv cercetare în domeniu, sau să dispună de expertiză relevantă pentru domeniul în care se implementează proiectul, așa cum prevede Ghidul Solicitantului, la cap. 4.

- în ceea ce privește partenerul SC H. Ltd, s-a prezentat un certificat de încorporare a unei companii private limitate în Registrul companiilor din Anglia, din care rezultă că este o companie privată, însă din conținutul acestuia nu rezultă că desfășoară o activitate relevantă pentru domeniul educației și formării profesionale. În timpul misiunii de audit, a fost prezentată echipei de audit o adresă care cuprinde activitățile desfășurate de acest partener, însă aceasta nu este semnată.

Raportul asupra admisibilității recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost comunicat părților în baza încheierii din data de 09 iunie 2016, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din 13 octombrie 2016, completul de filtru a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, în condiții de contradictorialitate, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, cu o acțiune îndreptată împotriva B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale, încheiat la data de 27 septembrie 2013 de către D. și restituirea sumelor declarate neeligibile în cuantum de 441.102,88 lei.

Prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, motiv pentru care reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând, în drept, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Soluția curții de apel de respingere a acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâtul B. este împărtășită și de instanța de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Astfel, din actele și documentele aflate la dosar, rezultă că în urma verificărilor efectuate, recurenta-reclamantă nu a făcut dovada că cei doi parteneri transnaționali, respectiv G. și SC H. Ltd., sunt organizații legal constituite în țara de origine, persoane juridice de drept public și/sau de drept privat, cu sau fără scop patrimonial și că desfășoară activități relevante pentru domeniul educației și formării profesionale inițiale, inclusiv cercetare în domeniu, așa cum prevede Ghidul Solicitantului-februarie 2008, la cap. 4 - “Eligibilitatea solicitanților și a partenerilor”.

Potrivit cap. 4 “Eligibilitatea solicitanților și a partenerilor” din Ghidul Solicitantului-februarie 2008 „Educație mai bună pentru toți”, parag. 3, „Pentru depunerea unei cereri de finanțare în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte puteți avea parteneri naționali și/sau transnaționali. Partenerii trebuie să fie organizații legal constituite în țara de origine, persoane juridice de drept public și/sau privat, cu sau fără scop patrimonial. Partenerii trebuie să desfășoare activități relevante pentru domeniul educației și formării profesionale inițiale, inclusiv cercetare în domeniu, sau să dispună de expertiză relevantă pentru domeniul în care se implementează proiectul. Partenerii transnaționali trebuie să fie organizații din statele membre ale Uniunii Europene”.

Se poate observa că cerințele sunt imperative și cumulative, astfel încât beneficiarul, în speță A., trebuia să dovedească îndeplinirea tuturor acestor condiții.

Or, Înalta Curte constată că recurenta reclamantă nu a administrat alte probe din care să rezulte o altă situație de fapt decât cea reținută de prima instanță.

Nu pot fi împărtășite susținerile recurentei cu privire la legătura existentă între partenerul G. și F. în condițiile în care aceste afirmații nu au o bază probatorie în sensul cerințelor de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului - februarie 2008.

De asemenea, cu privire la partenerul SC H. Ltd, în mod corect prima instanță a reținut că nu s-a făcut dovada că această societate desfășoară o activitate relevantă pentru domeniul educației și formării profesionale, având în vedere că în actul de constituire al acesteia nu este menționat că are un astfel de obiect de activitate.

Cu privire la efectuarea unor cheltuieli neeligibile aferente unor echipamente IT care fie nu se regăsesc la beneficiar, fie nu sunt utilizate de acesta, se constată că potrivit art. 9 alin. 25 din contractul de finanțare din 25 septembrie 2008, „beneficiarul proiectului avea obligația să mențină destinația și să asigure exploatarea și mentenanța echipamentelor achiziționate și lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului pe o perioadă de cel puțin 3 (trei) ani după împlinirea perioadei de implementare a Proiectului, iar în cazul nerespectării acestei obligații să restituie AMC, contravaloarea echipamentelor achiziționate și lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului”.

În aceste condiții, atâta timp cât laptopul cu mouse nu a fost identificat la beneficiar, în mod corect a fost stabilită creanța bugetară aferentă.

O altă critică a recurentei se referă la faptul că în componența echipei de control, persoana nominalizată la poziția (3), doamna J., ofițer control, a ocupat în anul 2010 poziția de contabil al Proiectului C., numită prin Ordinul I. nr. 3231 din 09 februarie 2010, existând un conflict de interese în sensul prevederilor art. 11,12 și 20 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011.

Potrivit dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 66/2011: (1) Nu au dreptul să fie implicați în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecție următoarele persoane: a) cele care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți sau care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanți; b) soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanți; c) cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari. (3) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancționează cu excluderea solicitantului din procedura de selecție. (4) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să solicite instanței anularea contractului/acordului/deciziei de finanțare încheiat/emise cu încălcarea prevederilor alin. (1).

(5) Încălcarea prevederilor alin. (2) se sancționează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcție de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora. De asemenea, potrivit art. 12 din același act normativ: (1) Persoanele care participă direct la procedura de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanțare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecție, precum și cele implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari sunt obligate să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 10 și 11. (2) În situația în care, în cursul procedurii de verificare/evaluare/aprobare, aceste persoane descoperă sau constată o legătură de natura celor menționate la art. 10 și 11, acestea sunt obligate să o semnaleze și să înceteze de îndată să participe la procedura de verificare, evaluare sau aprobare.

Art. (8) din același act normativ dispune că, indiferent de modul de organizare a structurilor/echipelor de control, membrilor acestora li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-12.

Or, în cauza de față recurenta nu precizează în care din cazurile de incompatibilitate s-ar afla doamna J., fost contabil al proiectului. Totuși, analizându-se toate situațiile prevăzute de legiuitor se constată că persoana în cauză nu s-a aflat în organele de conducere ori de supraveghere ale beneficiarului, A. și nici nu s-a demonstrat existența unei interes personal al acesteia cu privire la proiectul derulat.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de I. împotriva sentinței nr. 2669 din 9 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de I. împotriva sentinței nr. 2669 din 9 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2017.