ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2696/2015

Decizia nr. 2696/2015

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară x, ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună:

- anularea Deciziei nr. A-567 din 2 august 2013 privind aplicarea sancțiunii disciplinare avertisment, emisă de șeful UM x Cluj-Napoca și a Deciziei nr. A 3796 din 25 septembrie 2013 de menținere a sancțiunii disciplinare emisă de către MApN - Direcția de Audit Intern;

- radierea sancțiunii disciplinare aplicate prin Decizia nr. A-567/2013;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin Sentința nr. 180 din 5 mai 2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția Litigii de Muncă.

Curtea de apel a reținut, în principal, că reclamantul nu are calitatea de funcționar public pentru a atrage competența instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei.

Întrucât, în cauză, se contestă o sancțiune disciplinară aplicată reclamantului-cadru militar, este vorba despre un litigiu de dreptul muncii, ceea ce atrage competența de soluționare a cauzei în favoarea secției litigii de muncă a tribunalului.

2.2. Prin Sentința nr. 6039 din 7 noiembrie 2014, Tribunalul Cluj, secția litigii de muncă a admis în parte excepția necompetenței materiale a completului specializat în soluționarea litigiilor de contencios administrativ și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea unui complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă din cadrul Secției mixte de contencios administrativ și fiscale, de conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Cluj, astfel fiind format prezentul dosar.

2.2. Prin Sentința nr. 565 din 15 februarie 2015, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale și a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Față de obiectul litigiului, tribunalul a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 80 alin. (4) din Ordinul nr. M. 64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare, care stipulează că,, decizia dată în soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de sancționare poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Decizia prin care s-a soluționat contestația emană de la Ministerul Apărării Naționale - Direcția de Audit Intern, astfel că, în raport de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare revine Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, reclamantul A., având calitatea de cadru militar, a solicitat anularea Deciziei nr. A-567 din 2 august 2013 emisă de Unitatea militară x, prin care a fost sancționat disciplinar cu,, avertisment” și a Deciziei nr. A 3796 din 25 septembrie 2013 emisă de Ministerul Apărării Naționale, prin care a fost soluționată contestația administrativă, actele fiind emise în temeiul Ordinului nr. M. 64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare.

Cu privire la natura juridică a litigiului, Înalta Curte reține că raporturile de serviciu ale cadrelor militare sunt reglementate de dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și nu de Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, astfel că litigiul de față ce vizează legalitatea aplicării sancțiunii disciplinare a reclamantului în exercitarea funcției militare, având o reglementare specială, este de competența instanței de contencios administrativ și fiscal, potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Această interpretare este conformă soluției de unificare a jurisprudenței adoptate în ședința judecătorilor Secției contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți din data de 25 februarie 2008, conform căreia „Având în vedere prevederile art. 6 din Legea nr. 80/1995, precum și faptul că ofițerii, maiștri militari și subofițerii sunt persoane învestite cu exercițiul autorității publice, litigiile având ca obiect sancțiunile disciplinare ale acestora se soluționează de instanța de contencios administrativ. Gradul instanței de contencios administrativ (tribunale sau curți de apel) se stabilește potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în raport cu emitentul actului contestat”.

De altfel, și norma prevăzută la art. 80 alin. (4) din Ordinul nr. M. 64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare, care stabilește modalitatea de contestare a deciziei emise în soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de sancționare, aplicabilă litigiului de față, face trimitere la Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Cum, în speță, Decizia nr. A 3796 din 25 septembrie 2013, prin care a fost menținută sancțiunea disciplinară a fost emisă de Ministerul Apărării Naționale, autoritate publică centrală, competența de soluționare a cauzei revine curții de apel, prin aplicarea criteriului rangului autorității emitente avut în vedere de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară x prin Șeful Unității Militare, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2015.

Procesat de GGC - LM