ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1292/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată inițial la Tribunalul Argeș, secția civilă - Complet specializat de contencios administrativ și fiscal și ulterior pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării competenței soluționării cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe, prin Sentința nr. 239 din 2 martie 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. 24048/G/II din 10 iunie 2014 și suspendarea executării acestuia până la soluționarea definitivă a cauzei.

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 107 din 1 iulie 2015, a respins acțiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a reluat situația de fapt expusă în fața primei instanțe, susținând, în esență, că hotărârea atacată a fost data cu aplicarea greșită a legii, activitatea de primar nu a fost influențată de cea de comerciant, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Totodată, recurentul a invocat prevederile O.U.G. nr. 44/2008, învederând că nu a exercitat sistematic și permanent o activitate organizată, nu a combinat resursele financiare, forța de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice și informație, deci nu a existat o activitate comercială în sensul acestor prevederi, persoana fizică autorizată fiind consimțită în vederea satisfacerii nevoilor proprii de existență și nu în scopul obținerii unui profit. Prin urmare, recurenta a arătat că în mod greșit s-a reținut starea de incompatibilitate în perioada cât a deținut funcția de primar al comunei Popești, județul Argeș, în cauză, interpretarea normelor legale incidente s-a efectuat în mod greșit, întrucât nu a avut, în perioada de referință, și calitatea de comerciant-persoană fizică autorizată în sensul legii, făcând referire la art. 7 C. com. În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii.

Apărarea intimatului-pârât Prin întâmpinare, intimata Agenția Naționala de Integritate a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 8 decembrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens Încheierea de admitere în principiu din data de 16 februarie 2017. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor intimatului și în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu controlul de legalitate al Raportului de evaluare nr. 24048/G/II din 10 iunie 2014, prin care Agenția Națională de Integritate a concluzionat că în perioada 20 decembrie 2005 - 29 mai 2009 și în perioada 17 iunie 2010 - până în prezent s-a aflat în stare de incompatibilitate. În motivarea actului administrativ atacat s-a arătat că recurentul-reclamant a deținut simultan atât funcția de primar al comunei Popești, județul Argeș, cât și calitatea de comerciant-persoană fizică autorizată, încălcând prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Curtea de apel a reținut că recurentul-reclamant a exercitat simultan atât funcția de primar, cât și cea de comerciant persoană fizică autorizată, acesta desfășurând în mod susținut activități economice producătoare de venituri, în sensul O.U.G. nr. 44/2008. Soluția curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt. Se constată că în perioada 20 decembrie 2005 - 29 mai 2009 și în perioada 17 iunie 2010 - până în prezent, potrivit datelor comunicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș și Primăria Comunei Popești, recurentul-reclamant, primar al comunei Popești, județul Argeș, figurează în evidențe deținând calitatea de comerciant persoană fizică autorizată în cadrul „A. - Agricultură PFA”. Recurentul-reclamant a susținut că nu a existat o relație de influență între Primăria comunei Popești și activitatea/calitatea privată a primarului, activitatea respectivă fiind desfășurată pentru satisfacerea nevoilor proprii de existență și nu în scopul obținerii unui profit. Potrivit prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, „funcția de primar […] este incompatibilă cu lit. g) - calitatea de comerciant persoană fizică”. Înalta Curte observă că prin dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, legiuitorul a reglementat și a instituit funcțiile publice enumerate, între care și aceea de primar, o stare de incompatibilitate cu „calitatea de comerciant persoană fizică”, iar nu cu „activitatea de comerciant persoană fizică”. Singura condiție impusă de legiuitor pentru reținerea stării de incompatibilitate este deținerea simultană a funcțiilor sau calităților declarate de lege ca fiind incompatibile, fiind lipsită de relevanță exercitarea sau nu a atribuțiilor specifice sau inexistența unei influențe între Primăria Comunei Popești și activitatea/calitatea privată a primarului. Așa fiind, este lipsit de relevanță dacă recurentul a desfășurat sau nu efectiv activitate de comerciant persoană fizică în perioada în care a ocupat funcția de primar, atâta timp cât a continuat să dețină calitatea respectivă, confirmată de înscrisurile depuse la dosar. Legea nr. 161/2003 interzice doar întrunirea concomitentă a anumitor calități, fără să condiționeze incompatibilitatea de producerea unui rezultat de natura celui invocat de recurent. Prin urmare, criticile recurentului sunt nefondate, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanță reflectă, așadar, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.