ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1234/2017

Decizia nr. 1234/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/4/2014 din data de 06 ianuarie 2014, reclamantul A. a contestat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate Raportul de evaluare nr. 58507/G/II din 11 decembrie 2013 emis de către aceasta.

În fapt, pârâta s-a sesizat din oficiu în data de 05 septembrie 2013 asupra nerespectării de către A. a regimului juridic al conflictului de interese în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local Galați, constatându-se că din 2012 și până la data întocmirii raportului, reclamantul a participat la ședințele Consiliului Local Galați în care au fost dezbătute și aprobate în unanimitate H.C.L. nr. 130 din 28 martie 2013 și H.C.L. nr. 195 din 09 mai 2013 privind majorarea contribuției publice la bugetul Fundației "B.", în cadrul căreia reclamantul deține funcția de vicepreședinte.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 152 din 26 iunie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul C., cu domiciliul ales la Agenția Națională de Integritate din București, pentru lipsa calității procesuale pasive; s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată și, de asemenea, s-a respins ca fiind nefondată cererea de intervenție în interesul reclamantului, formulată de Fundația B.

Împotriva hotărârii pronunțate, reclamantul A. a formulat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, în esență, reclamantul-recurent A. a arătat următoarele:

- Arată recurentul că sentința este nelegală, solicitând instanței de recurs în conformitate cu dispozițiile art. 497 noul C. proc. civ., admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii spre rejudecare primei instanțe, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 480 alin (3) noul C. proc. civ.

Instanța de fond nu a verificat legalitatea și temeinicia actului administrativ Raportul de evaluare nr. 58507/G/I și implicit a procedurilor ce au precedat emiterea actului contestat, respectiv cum a intervenit sesizarea din oficiu și cum i s-a repartizat (aleatoriu) cauza inspectorului de integritate.

Agenția Națională de Integritate trebuie să facă dovada respectării procedurilor în ceea ce privește demararea verificărilor. În situația în care este în imposibilitate să facă această dovadă, dovadă ce nu a fost făcută la instanța de fond, raportul de evaluare întocmit este nul. Se încalcă principiile după care se desfășoară de către Agenția Națională de Integritate activitatea de evaluare, dispozițiile art. 8 alin (3) din Legea nr. 176/2010, respectiv: principiul legalității, principiul confidențialității, principiul imparțialității, principiul independenței operaționale, principiul bunei administrări, principiul dreptului la apărare.

- Instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, nu a analizat probele administrate și și-a bazat soluția exclusiv pe susținerile pârâtei, în special pe un înscris ce emană de la pârâtă, respectiv Raportul de evaluare contestat de către reclamant.

- Instanța de fond a dat o interpretare greșită a situației, a textului de lege aplicabil în cauză, sens în care se impune trimiterea cauzei în rejudecare primei instanței.

Se arată de către recurent următoarele:

- Consiliul Local Galați este membru fondator al fundației B.

- Consiliul Local Galați este organ deliberativ, colegial

- Recurentul A. este membru fondator, ca și oricare alt membru din Consiliul Local Galați

- În sarcina recurentului A. s-a reținut ca nu a respectat regimul juridic al conflictului de interese, motivat de faptul ca este membru în Consiliul Local Galați

În cauze similare, pârâta ANI a considerat că nu se impune constatarea nerespectării regimului juridic al conflictului de interese în privința vreunui consilier local în Consiliul Local Galați, care cumulează și o funcție în cadrul Fundației "B." ci a reținut în sarcina acestuia incompatibilitatea pentru care a fost și întocmit Raportul de evaluare.

- Hotărârea este nelegală și ca urmare a faptului că instanța ignoră înscrisurile depuse de reclamant, ce fac dovada certa a faptului pe de o parte că reclamantul nu a obținut niciun folos material, iar pe de altă parte scopul fundației "B." .

Instanța reține greșit existența interesului personal, indică textul de lege, inclusiv conținutul acestuia, art. 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004, însa nu indică care este "interesul personal de natura patrimonială", care este avantajul patrimonial, procurat de reclamant.

Pârâta nu a reușit să demonstreze cu probe certe, verosimile, existența conflictului de interese, așa cum este reglementat de art. 70 - 71 și 77 din Legea nr. 161/2003, nefăcând dovada existentei unui interes personal de natură patrimonială, condiție imperativă pentru a se reține nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese potrivit dispozițiilor art. 70 - 71, 77 din actul normativ menționat, conflictul de interese nu este real.

- A mai arătat recurentul că a făcut dovada transparenței tuturor sumelor încasate de Fundația "B." și destinația acestora, și a arătat o conduită a alesului local de apărare și promovare a interesului general.

Excepția invocată în condițiile dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 144/2007 duc la concluzia ca inspectorul de integritate a acționat cu rea credință, funcționarul public responsabil pentru actele pe care le-a întocmit cu lezarea drepturilor și intereselor legitime ale celui aflat sub inspecție, iar actul contestat este lovit de nulitate atât timp cât nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 8 alin (3) din Legea nr. 144/2007.

S-a adus la cunoștința inspectorului de integritate faptul că H.C.L. nr. 195 din 09 mai 2013 a revocat H.C.L. nr. 130 din 28 martie 2013, iar prin H.C.L. nr. 490 din 31 octombrie 2013 s-a abrogat H.C.L. nr. 195 din 09 mai 2013. Practic vorbim doar despre H.C.L. nr. 490 din 31 octombrie 2013, ședința de CL la care reclamantul nu a participat. A arătat inspectorului de integritate, faptul că reclamantul s-a abținut de la a acorda avizul de legalitate, ca președinte al comisiei juridice în CL cu privire la proiectele de hotărâre expuse. Deși cunoștea succesiunea H.C.L., considera ca nu au fost cunoscute, și cu rea-credință întocmește raportul de evaluare contestat. Dispozițiile art. 8 alin. (3) din actul normativ menționat prevăd imperativ condițiile pe care trebuie să le cuprindă raportul de evaluare, condiții care nu se regăsesc în cuprinsul raportul de evaluare întocmit de pârâtă.

Fără a fi motivat, în cuprinsul dispozitivului se reține faptul că cererea de intervenție în interesul reclamantului se respinge ca nefondată.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente, apărările formulate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată.

- În ceea ce privește legalitatea și temeinicia actului administrativ Raportul de evaluare nr. 58507/6/J, a procedurilor ce au precedat emiterea actului contestat.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice... Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese de către A., consilier local în cadrul Consiliului Local Galați.

Raportul de evaluare contestat de recurentul-reclamant a fost întocmit în baza art. 10 lit. f) din Legea nr. 176/2010, care prevăd că inspectorii de integritate întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților, precum și după caz, a legislației disciplinare, contravenționale sau penale.

Conform art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003, în vigoare în perioada faptelor constatate prin Raportul de evaluare:

"Art. 70. - Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Art. 71. - Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt:imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public."

Aceste dispoziții se interpretează și se aplică coroborat cu întregul cadru instituit prin prevederile Legii nr. 161/2003, iar, din conținutul Titlului IV -

"Conflictul de interese și regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice" al acestei legi, rezultă că regimul incompatibilităților și conflictului de interese se aplică tuturor titularilor de funcții publice, în care se includ atât funcțiile publice administrative, cât și funcțiile de demnitate publică: Președintele României, deputații și senatorii, consilierii prezidențiali și consilierii de stat din Administrația prezidențială, primul ministru, miniștrii, miniștrii delegați, secretarii și subsecretarii de stat, inclusiv funcțiilor asimilate acestora, prefecții și subprefecții, magistrații, aleșii locali, funcționarii publici.

- Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile recurentului privind încălcarea dreptului la apărare, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, acesta a fost înștiințat despre declanșarea verificărilor în legătură cu funcția publică deținută de acesta, a fost invitat să-și prezinte un punct de vedere, s-a prezentat personal și a depus în scris un punct de vedere și înscrisuri, ulterior a revenit cu alte precizări.

Nu se poate reține că este motiv de nulitate al Raportului de evaluare faptul că nu au fost cuprinse în acest act administrativ, apărările recurentului-reclamant deoarece acestea sunt cuprinse în acest raport iar inspectorul de integritate le-a analizat și înlăturat motivat.

În consecință, se apreciază că au fost respectate principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare desfășurată de către ANI, conform dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, principiul legalității, principiul confidențialității, principiul imparțialității, principiul independenței operaționale, principiul bunei administrări, principiul dreptului la apărare.

Faptul că la momentul întocmirii raportului de evaluare, recurentul nu și-a putut exprima obiecțiunile, nu aduce atingere dreptului la apărare, recurentul a depus deja punctul său de vedere, iar potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare (...) la instanța de contencios administrativ, în consecință nu există o vătămare în această privință.

Nu se poate reține nici încălcarea principiului confidențialității, prin raportare la apariția articolelor de presă invocate de recurentul-reclamant, având în vedere limitările și condițiile care pot fi impuse libertății de exprimare, faptul că libertatea presei reprezintă pentru opinia publică, unul dintre cele mai bune mijloace de a cunoaște și de a judeca ideile și atitudinea celor care conduc "treburile publice".

- În ceea ce privește necercetarea fondului de către instanța de fond și în consecință trimiterea cauzei spre rejudecare conform art. 408 pct. 3 C. proc. civ.

- Înalta Curte constată că nu este fondat acest motiv de recurs, instanța de fond a respectat limitele învestirii sale, a analizat legalitatea și temeinicia raportului de evaluare, a expus toate argumentele de fapt și de drept care au conturat raționamentul juridic constituit în analiza problemei de drept deduse judecății.

Se apreciază că rămâne un atribut exclusiv al instanței modalitatea în care analizează și interpretează dispozițiile legale pe care le consideră incidente speței, nefiind legată nici de toate argumentele de fapt invocate de părți și nici de diferitele argumente juridice menționate pe parcursul soluționării cauzei.

- Cu privire la motivele de recurs ce vizează fondul cauzei - noțiunea de interes personal

În conformitate cu prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediu de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, "prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care ii revin potrivit Constituției și altor acte normative".

Conform art. 71, principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea integritatea transparența deciziei și supremația interesului public". Persoanele care dețin funcții publice sunt obligate să manifeste o atitudine neutră, imparțială și obiectivă față de interesele lor de orice natură, acestor persoane fiindu-le interzis să abuzeze în orice fel de pozițiile pe care le dețin și să obțină anumite beneficii pentru ei, soți, rude sau alte persoane, în considerarea funcției lor.

Potrivit art. 77 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediu de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, prevede la art. 75 lit. f) "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru (...) o asociație sau o fundație din care fac parte", și la art. 77 "(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusa dezbaterii, (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă, (3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței".

De subliniat este faptul că recurentul-reclamant nu a făcut dovada că nu a participat la ședințele Consiliului Local Galați că s-a abținut de la votul pentru aprobarea H.C.L. nr. 130 din 28 martie 2013 și H.C.L. nr. 195 din 09 mai 2013 privind majorarea atribuției Consiliului Local Galați ca membru fondator al Fundației "B.".

Declarațiile extranotariale ale martorilor, înscrisuri depuse în cadrul judecării cererii de recurs nu pot fi dovezi contra celor consemnate în procesele verbale ale ședinței Consiliului Local (art. 309 alin. (5) C. proc. civ.) în legătură cu ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii lor.

Nu pot fi primite nici apărările referitoare la faptul că recurentul nu a semnat raportul de avizare pentru proiectul de hotărâre privind majorarea contribuției Consiliului Local Galați ca membru fondator al Fundației "B." pentru data de 26 martie 2003 - deoarece din Anexa 8 depusă de recurent rezultă că acesta a semnat acest act iar pentru raportul din data de 07 mai 2013 niciun membru nu a semnat, posibil să fie un exemplar tipizat suplimentar al ședinței-deci nu îi folosește recurentului-reclamant.

Din prevederile legale arătate mai sus, în jurisprudență s-a reținut că rațiunea instituirii acestei stări de conflict de interese este aceea de a înlătura orice suspiciune, orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și competențelor legale de către funcționarii publici, fără a fi necesar să se dovedească pentru stabilirea conflictului de interese, a unui prejudiciu produs în patrimoniul instituțiilor publice sau a bugetului de stat.

Din interpretarea prevederilor art. 70 din Legea nr. 161/2003, rezultă că influența asupra îndeplinirii cu obiectivitate a funcției se cere a fi doar potențială și nu neapărat efectivă.

Din această perspectivă nu are relevanță împrejurarea că Fundația "B." la care recurentul deținea funcția de vice-președinte era non profit, și că acesta nu era retribuit pentru activitatea sa.

- Nu este valabil argumentul recurentului-reclamant în sensul că întreg Consiliul Local ar putea fi în situația unui conflict de interese - fiind membru fondator al Fundația "B." - întrucât instituția conflictului de interese privește numai persoanele fizice și nu entități precum consiliul local.

- Nici argumentul privind "nesancționarea" decât mai târziu a viceprimarului Consiliului Local Galați nu are relevanță întrucât nu acest raport de evaluare este dedus judecății în prezenta cauză, nu este în măsură să demonstreze excesul de putere și nelegalitatea raportului de evaluare privind pe reclamant.

- A arătat recurentul că a acționat numai în interesul general al comunității și nu în interes personal fără niciun beneficiu direct sau indirect, aportul său personal subordonându-se interesului general.

Înalta Curte apreciază că în speță, existența numai a unui interes general al comunității prin activitatea desfășurată, nu este o prezumție absolută, interesul personal poate consta în succesul/insuccesul în proiectele derulate la Fundație, buna reputație în managementul activităților acesteia, faptul că sumele de bani alocate fundației au fost distribuite și folosite în acord cu scopurile fondurilor create și declarate.

În acest sens se remarcă faptul că cererea de daune materiale a sumei de 50.000 lei solicitată de recurentul-reclamant A. a fost raportată la prejudiciul suferit de Fundație. Prin intermediul acesteia se realizează mare parte din plățile către instituțiile publice, biblioteca, teatru, etc., rezultând deci impactul pozitiv sau nu, de care se bucură fundația.

Pentru a nu se crea un dubiu cu privire la îndeplinirea cu obiectivitate a mandatului de consilier local al recurentului-reclamant și tocmai în considerarea supremației interesului public, reclamantul era ținut de obligația de a se abține de la toate procedurile ce se derulau în cadrul Consiliului Local în legătură cu activitatea fundației "B.".

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat, instanța de fond pronunțând o sentință legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 152/F din 26 iunie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2017.

Procesat de GGC - NN