ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1313/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1313/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 18.03.2016 sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x din 01.03.2016, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta contestație.
Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 235 din 30 septembrie 2016, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul A. și a anulat raportul de evaluare nr. x din 01.03.2016.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cererea de recurs
Împotriva Sentinței nr. 235 din 30 septembrie 2016 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În esență, a susținut că hotărârea primei instanțe este rezultatul încălcării și aplicării greșite a prevederilor art. 70, art. 71 și art. 77 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, respectiv a Legii nr. 393/2004 (art. 75 și art. 77).
Contrar reținerilor instanței de fond, relevant în aceste cazuri este că legiuitorul nu distinge cum este obținut folosul material de către persoana evaluată, simpla posibilitate ca respectivul act să fie semnat sau încheiat fără existența unor garanții de obiectivitate (așa cum este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003) din partea celui care îl semnează, generează încălcarea regimului conflictelor de interese.
Prin urmare, legiuitorul a stabilit că există conflict de interese, nu numai dacă este dovedită exercitarea unei influente sau lipsa de obiectivitate, ci prin simplul fapt că în calitatea de ales local, persoana ar fi aptă să influențeze activitatea instituției inclusiv în favoarea unei fundații în cadrul căreia are interese.
Or, în speță, sunt întrunite toate condițiile pentru existența unui conflict de interese: exercițiul unei demnități publice (intimatul exercita calitatea de viceprimar al municipiului Galați); existenta unui interes personal (având un interes personal a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Galați din 28.03.2013 și a Hotărârii Consiliului Local Galați din 09.05.2013, privind majorarea contribuției Consiliului Local Galați ca membru fondator al Fundației "B.").
Dacă cele două hotărâri ale Consiliului Local nu erau adoptate, plata către Fundația "B." ar fi fost în cuantum mult mai mic, de aproximativ 12.000 RON, deci Fundația a avut un beneficiu ca urmare a adoptării acestor hotărâri.
Totodată, intimatul avea obligația în exercitarea funcției de viceprimar de a respecta prevederile legale în materia conflictului de interese, respectiv de a manifesta o atitudine neutră, imparțială și obiectivă față de interesele sale de orice natură, fiindu-i interzis de a încheia un act juridic sau de a participa la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce anumite beneficii pentru el sau alte persoane juridice, conform dispozițiilor legale privind conflictul de interese în materie administrativă reglementat de Legea nr. 161/2003, prin coroborare cu prevederile Legii nr. 393/2004.
Efectele juridice produse de un act emis din funcția de autoritate publică sunt conforme cu scopul pentru care acesta a fost emis. Astfel, având în vedere materialul probatoriu, rezultă foarte clar faptul că intimatul a urmărit adoptarea hotărârilor Consiliului Local pentru ca Fundația "B.", unde acesta deținea calitatea de membru și funcția de președinte în cadrul Consiliului Director, să primească o sumă de bani mai mare.
Este evident că din modul în care s-au derulat evenimentele (deliberarea și adoptarea hotărârilor Consiliului Local, finalizate cu primirea de către Fundația "B." a unor sume de bani mult mai mari), reiese existența unui conflict între sarcinile publice pe care trebuie să le exercite intimatul (în calitate de viceprimar) și interesele sale private, intimatul anticipând consecințele adoptării acestor hotărâri.
II. Procedura în fața instanței de recurs
Intimatul pârât A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că nu are/nu a avut nici un interes, nici patrimonial și nici nepatrimonial, cu privire la această Fundație, nici el și nici vreun interpus de-al său, că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 70 din Legea nr. 161/2003, deoarece nu era remunerat pentru funcția de membru a Fundației și nici pentru acea de președinte al Consiliului Director, mai ales ca anterior luări primei hotărâri se retrăsese din această funcție, iar contribuția adusă de Consiliul Local Galați la bugetul Fundației "B." avea o destinație specială: asigurarea finanțării bibliotecii "C.", Filiala 2 D., cu care intimatul nu are nicio afiliere.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
III. Analiza motivelor de casare invocate
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Intimatul reclamant a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ actul administrativ reprezentat de raportul de evaluare nr. x din 01.03.2016.
Acțiunea sa a fost admisă, prima instanță apreciind ca fiind netemeinic și nelegal actul administrativ contestat.
Analizând criticile aduse sentinței de către recurenta pârâtă, din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, prin raportul de evaluare nr. x din 01.03.2016 s-a reținut că, în urma evaluării efectuate în lucrarea nr. x din 15.10.2014 privind pe reclamantul A., viceprimar al municipiului Galați, au fost identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese, întrucât, în exercitarea mandatului de viceprimar 2012 - 2016, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârilor Consiliului Local al Mun. Galați din 28.03.2013 și din 09.05.2013 privind majorarea contribuției Consiliului Local Galați, ca membru fondator al Fundației "B." (Fundație în cadrul căreia intimatul deține calitatea de membru și funcția de președinte, neremunerate, începând cu data de 05.02.2013), de la un cuantum de 12.000 RON/an la 189.000 RON/an, respectiv de la 12.000 RON/an la 200.000 RON/an.
Astfel, intimatul a încălcat dispozițiile art. 70 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 75 lit. f) și 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 46 din Legea nr. 215/2001 a Administrației publice locale.
Intimatul reclamant a fost ales, începând cu data de 23.06.2012, viceprimar al municipiului Galați conform Hotărârii Consiliului Local din 23.06.2012, iar potrivit procesului-verbal întocmit la 05.02.2013, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Membrilor Fondatori ai Fundației "B.", reclamantul a dobândit calitatea de membru al Fundației și președinte al Consiliului Director al aceleiași Fundații.
Ulterior, în exercitarea mandatului de viceprimar a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Galați din 28.03.2013 și din 09.05.2013 privind majorarea contribuției Consiliului Local Galați ca membru fondator la bugetul Fundației "B.".
Prin Hotărârea din 28.03.2013 a Consiliului Local al mun. Galați s-a aprobat majorarea contribuției Consiliului Local Galați, ca membru fondator al Fundației "B." de la 12.000 RON/an la 189.000 RON/an, pentru asigurarea finanțării activității Bibliotecii "C.", Filiala nr. 2 D., iar prin Hotărârea din 09.05.2013 a Consiliului Local al mun. Galați s-a aprobat majorarea contribuției Consiliului Local Galați ca membru fondator al Fundației "B." la 200.000 RON/an pentru finanțarea unor activități culturale.
Potrivit art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, fiind obligați ca, în astfel de situații, să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă, anunțarea interesului personal și abținerea de la vot consemnându-se în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.
Totodată, conform art. 46 din Legea nr. 215/2001 "(1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local."
Art. 75 lit. f) din același act normativ stipulează că "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (...) f) o asociație sau fundație din care fac parte."
Potrivit art. 70 din Legea 161/2003, pentru a se putea constata prezența unui conflict de interese, în persoana intimatului ar fi trebuit să se poată reține fără dubiu un interes de natură patrimonială care putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor, respectiv adoptarea celor două hotărâri de Consiliu Local, prin care Fundația să capete un avantaj patrimonial.
Or, Înalta Curte reține că, atât calitatea de membru în Fundație, cât și cea de președinte în Consiliul Director al acesteia, sunt atribuții neremunerate, iar Fundația este una de interes public, aceste aspecte nefiind contestate în cauză, astfel că, prin raportare la aceste împrejurări concrete ale speței, la care se adaugă destinația specială a sumelor alocate Fundației prin hotărârile Consiliului local (asigurarea finanțării bibliotecii "C.", respectiv pentru finanțarea unor activități culturale), în mod temeinic și legal judecătorul fondului a constatat că nu a fost dovedit un interes personal al intimatului în sensul art. 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004, respectiv faptul că acesta ar fi urmărit sau acceptat obținerea unui beneficiu pentru sine sau pentru Fundație (evident, aspectele privind legalitatea respectivelor hotărâri ale consiliului local, din perspectiva legislației privind finanțele publice, precum și respectarea ulterioară a destinației speciale declarate a sumelor alocate Fundației excedează cadrului procesual al prezentei cauze).
Față de toate împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situația de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.
IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia
În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 235 din 30 septembrie 2016 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 martie 2019.