ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 805/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 805/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 805/2017
Asupra recursului
de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 865/A din 21
noiembrie 2011, Curtea de Apel București,
secția a IV-a civilă, a
admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentințe civile nr. 634
din 2 mai 2007 pronunțată de Tribunalul București.
A
schimbat în parte sentința, a admis contestația formulată
împotriva Dispoziției nr. 3823/2005 emisă de Primăria Municipiului
București.
A
obligat intimatul Municipiul București, prin primar general să
emită o nouă dispoziție de acordare a măsurilor reparatorii
în echivalent pentru imobilul situat în București, sector 6, în cuantum de
693.036 lei pentru teren și 182.244 lei pentru construcțiile
demolate, actualizate la data enunțării.
A
respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind despăgubiri pentru
lipsa de folosință a imobilului.
A
păstrat celelalte dispozițiile ale sentinței.
La
data de 17 august 2015, reclamanta A. a formulat cerere de lămurire a
înțelesului, întinderii și aplicării Deciziei nr. 865/A din 21
noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a
civilă.
Prin
încheierea din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016, Curtea de Apel
București.,
secția
a IV-a civilă, a admis cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr.
865/A din 21 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2010.
A
lămurii dispozitivul Deciziei nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 a
Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în sensul
că actualizarea sumelor Ia care a fost obligată pârâta se face la
data executării efective a obligației de plată.
Împotriva
acestei încheieri a declarat recurs reclamanta A.,
solicitând casarea în parte a
încheierii, cu judecarea în baza art. 711 alin. (2), art. 713 alin. (3), art. 714
alin. (3) C. proc. civ., pentru precizarea obligației de actualizare a
cuantumului despăgubirilor în sarcina debitoarei Primăria
municipiului București și obligarea pârâtului primarul municipiului
București la emiterea unui act adițional la dispoziția nr. 18759
din 20 martie 2015, emisă anterior,
sau
anularea acesteia și emiterea unei noi dispoziții de primar pentru
întreaga obligație stipulata în Decizia nr. 865/A din 21 noiembrie 2011 a
Curții de Apel București.
În prealabil,
Înalta Curte
reține că dispozițiile din N.C.P.C., invocate de recurentă,
sunt inaplicabile în cauză, față de prevederile art. 24 din
N.C.P.C., potrivit cărora „dispozițiile legii noi de procedură
se aplică numai proceselor și executărilor silite începute
după intrarea acesteia în vigoare!"
.
N.C.P.C.
a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.
În cauză,
acțiunea introductivă formulată de reclamantă a fost
înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 17 aprilie
2006, sub imperiul V.C.P.C. - 1865.
Așadar,
sunt incidente prevederile C. proc. civ. în vigoare Ia momentul depunerii
cererii de chemare în judecată.
La
termenul de judecată din 17 mai 2017, Înalta Curte a rămas în
pronunțare asupra excepției tardivității recursului, pe
care o va admite, pentru următoarele considerente:
Potrivit
art. 281
1
alin. (1) C. proc. civ. „în cazul în care sunt necesare lămuriri
cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului
hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice,
părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea
să lămurească dispozitivul sau să înlăture
dispozițiile potrivnice.
În speță,
prin încheierea din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016, Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă, a soluționat cererea
reclamantei A. privind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 865/A din 21
noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a
civilă.
Prin
decizia sus-menționată, instanța s-a pronunțat asupra
apelurilor declarate de către ambele părți împotriva
sentinței de fond, hotărârea fiind pronunțată cu drept de
recurs,
Dispozițiile
art. 281
3
alin. (1) C. proc. civ. prevăd că „încheierile
pronunțate în temeiul art. 281 și 281
1
precum și
hotărârea pronunțată potrivit art. 281
2
sunt supuse
acelorași căi de atac ca și hotărârile în
legătură cu care s~a solicitat, după caz, îndreptarea,
lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori
completarea."
De
asemenea, art. 301 C. proc. civ. reglementează termenul general de recurs,
care este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, iar art. 101 alin. (1) C.
proc. civ. prevede modul de calcul al termenului, dispunând că „Termenele
se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a
început, nici ziua când s-a sfârșit termenul."
Din
coroborarea prevederilor legale enunțate rezultă că, împotriva
încheierii din camera de consiliu de la 21 noiembrie 2016 a Curții de Apel
București, secția a IV-a civilă, părțile puteau
declara recurs în termen de 15 zile de la comunicarea acestei încheieri.
În raport
de dispozițiile art. 301 C. proc. civ., având în vedere că încheierea
recurată a fost comunicată reclamantei A. la data de 19 decembrie
2016, conform dovezii de la filal35 din dosarul de apel, termenul legal pentru
exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise de
dispozițiile art. 101 alin. (1) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 4
ianuarie 2017.
Cererea
de recurs a fost, însă, formulată peste termenul prevăzut de art.
301 C. proc. civ., respectiv la data de 11 ianuarie 2017, când a fost
expediată prin poștă (filele 4-10 dosar recurs).
Art. 103
alin. (1) C. proc. civ. dispune în sensul decăderii părții din
dreptul de a mai efectua actul de procedură pe care legea îl supune unui
termen legal imperativ, precum este termenul de exercitare a recursului
.
Așa
fiind, nerespectarea termenului de promovare a căilor de atac conduce la
pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui
astfel de termen, potrivit normei legale enunțate, care reglementează
sancțiunea decăderii.
Prin
urmare, se constată că recursul formulat de reclamanta A. a fost
declarat cu încălcarea termenului legai, prevăzut de art. 301 C.
proc. civ., de 15 zile de la comunicarea încheierii, urmând a fi respins, ca
tardiv.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
tardiv, recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din camera de
consiliu de la 21 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2/2010.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 17 mai 2017.