ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 523/2017

Decizia nr. 523/2017

Asupra cauzei de

față, constată următoarele :

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie sub nr.

x/312/2008/a3 la data de 31 august 2016, revizuentul A.

a solicitat revizuirea Deciziei penale

nr. 902 din 14 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești

în Dosarul nr. x/312/2008, cu consecința rejudecării cauzei și

schimbării în tot sau în parte a deciziei penale cu privire la latura

civilă.

Prin Decizia

penala nr. 1349 din 16 noiembrie 2016, Curtea de Apel Ploiești,

secția penală și

pentru cauze cu minori, și de familie, în baza art. 50 raportat la art.

456 alin. (1) și art. 458 C. proc. pen., și-a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Ploiești.

Pentru

a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 458

C. proc. pen., instanța competentă să judece cererea de revizuire

este instanța care a judecat cauza în primă instanță.

Întrucât

revizuentul a formulat cerere de revizuire, referindu-se la latura civilă

a cauzei, s-a declinat competența de soluționare în favoarea

Judecătoriei Ploiești, Instanță care a soluționat

cauza în primă instanță.

Cauza

a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, care, prin

sentința penală nr. 2927 din 20 decembrie 2016,

a declinat competența de

soluționare a cererii de revizuire în favoarea secției civile a

Judecătoriei Ploiești, în temeiul art. 47 alin. (1) raportat la art.

453 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel

învestită, Judecătoria Ploiești, secția civilă, la

rândul său, prin sentința civilă nr. 1055 din 8 februarie 2017

pronunțată în Dosarul nr. x/312/2008/a3*,

a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția

civilă și, constatând ivit conflictul negativ de competență

între Judecătoria Ploiești și Curtea de Apel Ploiești, l-a

înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Pentru

a decide astfel, instanța a reținut că potrivit

dispozițiilor art. 453 alin. (2) C. proc. pen., revizuirea

hotărârilor judecătorești penale exclusiv cu privire la latura

civilă poate fi cerută numai în fața instanței civile

și că, în conformitate cu dispozițiile art. 323 alin. (1) din C.

proc. civ. de la 1865 care este incident, raportat la data înregistrării

dosarului de fond, cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care

a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei

revizuire se cere. Cum, în speță, se solicită revizuirea, cu

privire la latura civilă, a Deciziei penale nr. 902 din 14 iulie 2016

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, competența de

soluționare a cererii de revizuire aparține secției civile a

Curții de Apel Ploiești.

Cu

privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 31

august 2016, sub nr.

x/312/200S/a3,

revizuentul A. a solicitat revizuirea, sub aspectul laturii civile, a Deciziei penale

nr. 902 din 14 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești

în Dosarul nr. x/312/2008.

În

motivare, revizuientul a susținut, în esență, că

instanța penală nu s-a pronunțat asupra cererilor pe care le-a

formulat în faza apelului declarat în dosarul penal, cu privire la

acțiunea civilă. A arătat că, astfel fiind, este

îndreptățit să solicite admiterea cererii de revizuire, cu

privire la latura civilă, a deciziei penale pronunțată în apel,

care evocă fondul, cu consecința rejudecării cauzei și

schimbării în tot sau în parte a deciziei penale cu privire la latura

civilă.

În drept,

a invocat art. 453 alin. (2) C. proc. pen. și art. 509 alin. (1) pct. 1

și urm. C. proc. civ.

Conform

prevederilor art. 453 alin. (2) C. proc. pen., „Revizuirea hotărârilor

judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura

civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile,

potrivit C. proc. civ."

Acest

text de lege este aplicabil cererii formulate de revizuent în raport de

dispozițiile art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., conform cărora „Legea nouă

se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate

pe rolul organelor

judiciare, cu

excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", excepții

între care nu se regăsește cererea de revizuire întemeiată pe

art. 453 alin. (2) C. proc. pen.

Sub

aspectul legii de procedură civilă aplicabile, Înalta Curte

constată că instanța penală a fost sesizată prin

rechizitoriul nr. 74/P/2007 din data de 03 iunie 2008 al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția

Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial București -

Biroul Teritorial Slobozia.

Conform

prevederilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ. (1865), în vigoare la momentul

începerii procesului penal, "cererea de revizuire se îndreaptă la

instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă

și a cărei revizuire se cere". Aceste dispoziții legale se

regăsesc, de altfel, și în cuprinsul art. 510 alin. (1) C. proc. civ.

intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013 care dispune: „Cererea de

revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat

hotărârea a cărei revizuire se cere".

Cum

instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se

cere este Curtea de Apel Ploiești, Înalta Curte, în aplicarea prevederilor

legale evocate, constată că, în cauză, competența de

soluționare a cererii formulate de A., de revizuire a Deciziei penale nr.

902 din 14 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul

nr. x/312/2008, exclusiv cu privire la latura civilă a cauzei, revine

secției civile a Curții de Apel Ploiești.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I

D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel

Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 21 martie 2017.