ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2143/2016

Decizia nr. 2143/2016

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 24

august 2016, sub nr. x/42/2016, contestatorul A. a formulat contestație la

executare cu privire la titlul executoriu emis de Compartimentul Executări

Penale din cadrul Curții de Apel Ploiești în Dosarul nr. x/42/2014.

Prin

încheierea de ședință din 29 septembrie 2016, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel

Ploiești a dispus, conform art. 600 alin. (3) C. proc. pen., transpunerea

spre competentă soluționare a contestației la executare,

împotriva formelor de executare din Dosarul nr. x/42/2014 al Curții de

Apel Ploiești, la secția civilă a acestei instanțe.

Pentru a se

pronunța astfel, instanța a reținut că în cauză,

contestația la executare vizează, în realitate, somația de

plată a cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 100 lei,

astfel cum s-a stabilit prin încheierea din camera de consiliu din data de

03.06.2014 a judecătorului de cameră preliminară.

S-a mai

reținut că, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen.,

contestația împotriva actelor de executare se soluționează de

către instanța civilă potrivit legii civile.

Prin urmare,

având în vedere obiectul cererii, precum și dispozițiile legale mai

sus menționate, s-a dispus trimiterea cauzei la secția I civilă

a Curții de Apel Ploiești, conform art. 111 alin. (1) din

Regulamentul de ordine interioară al instanțelor

judecătorești.

Pe rolul secției

I civilă a Curții de Apel Ploiești dosarul a fost înregistrat

sub nr. x/42/2016*, la data de 30.09.2016.

Prin încheierea

de ședință din 17 octombrie 2016, secția I civilă a

Curții de Apel Ploiești a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea secției penale și pentru cauze

cu minori și de familie a aceleiași instanțe, a constatat ivit

conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata

cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția I civilă, pentru soluționarea conflictului.

Pentru a se

pronunța astfel, instanța a reținut că prin încheierea de

ședință din 03.06.2014 pronunțată în Dosarul nr. x/42/2014

al Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, de judecătorul de cameră

preliminară, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost

respinsă, ca tardivă, plângerea formulată de petentul A.

împotriva ordonanței nr. 72/P/12.02.2014 a procurorului din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a

ordonanței nr. 389/II/2 din 20 martie 2014 a procurorului general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Prin aceeași

încheiere, petentul a fost obligat la 100 Iei cheltuieli judiciare către

stat.

Prin adresa

din data de 03.06.2014 întocmită de Curtea de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze de minori și familie, Biroul Executări

Penale, contestatorului i s-a pus în vedere ca în termen de 3 luni de la data

pronunțării încheierii penale definitive, constând în încheierea din

03.06.2014, să se prezinte la sediul instanței cu chitanța

doveditoare a achitării sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare

către stat ori să transmită această chitanță,

menționându-se că în caz contrar, titlul executoriu va fi înaintat

organului fiscal competent în vederea executării silite în conformitate cu

prevederile art. 578 C. proc. pen. și ale C. proc. fisc.

Potrivit art.

578 alin. (1) C. proc. pen., ce vizează cheltuielile judiciare avansate de

stat, dispoziția din hotărârea penală sau din ordonanța

procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din

dispozitiv care privește aplicarea cheltuielilor judiciare organului care,

potrivit legii, execută amenda penală. De asemenea, în conformitate

cu alin. (2) al art. 578 C. proc. pen., în situația în care persoana

obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa

de plată integrală a acestora la instanța de executare sau la

unitatea de parchet, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a

hotărârii sau a ordonanței procurorului, executarea cheltuielilor

judiciare se face de organul arătat la alin. (1).

Prin urmare,

în cazul cheltuielilor judiciare avansate de stat, executarea acestora se

realizează de organul judiciar care execută amenda penală, iar

potrivit art. 601 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva

executării amenzilor judiciare se soluționează de către

instanța care le-a pus în executare, prevăzându-se la alin. (2) al

art. 600 că dispozițiile art. 597 alin. (1)-(5) se aplică în mod

corespunzător.

Art. 600 C.

proc. pen. reglementează contestația la executare privind executarea

dispozițiilor civile, iar conform alin. (3) al acestuia - invocat ca temei

de drept al soluției de transpunere de la secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie la secția I civilă a

prezentei cauze - contestația împotriva actelor de executare se

soluționează de către instanța civilă potrivii legii

civile.

Or,

cheltuielile de procedură datorate statului nu se confundă cu

despăgubirile civile, care includ cheltuielile judiciare făcute de

părți și care pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen.

Dispozițiile civile la care se referă art. 600 C. proc. pen. nu

includ cheltuielile judiciare către stat, care izvorăsc din culpa

procesuală a părții, a cărei plângere a fost respinsă.

Prin urmare,

având în vedere dispozitivul încheierii din camera de consiliu din data de

03.06.2014 pronunțată în Dosarul nr. x/42/2014 al Curții de Apel

Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și

de familie, de judecătorul de cameră preliminară, indiferent de

modul de formulare a cererii de față de către conlestator,

rezultă că aceasta nu vizează dispoziții civile care

să atragă, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., competența

de soluționare a contestației la executare de către secția I

civilă a Curții de Apel Ploiești, competență care

aparține, raportat la considerentele mai sus arătate, secției

penale și pentru cauze cu minori și de familie a aceleiași

instanțe.

Înalta Curte,

competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2

raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea secției penale a Curții de

Apel Ploiești, pentru argumentele ce succed:

Prin cererea

formulată la data de 24 august 2016 și înregistrată pe rolul

secției penale a Curții de Apel Ploiești, petentul A. a contestat

somația de plată a cheltuielilor judiciare către stat

(emisă la 03.06.2014 de Curtea de Apel Ploiești, secția penală

și pentru cauze de minori și familie, Biroul Executări Penale),

în cuantum de 100 lei, stabilite în sarcina sa prin încheierea de

ședință din 03.06.2014 pronunțată în Dosarul nr. x/42/2014

al Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, de judecătorul de cameră

preliminară.

Instanța

învestită inițial cu soluționarea cererii a reținut că

aceasta este de competența secției civile a aceleiași

instanțe întrucât, potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., „contestația

împotriva actelor de executare se soluționează de către

instanța civilă potrivit legii civile”.

Dispozițiile

art. 600 C. proc. pen. invocate în transpunerea cauzei de la secția

penală la secția civilă a Curții de Apel Ploiești reglementează

însă „executarea dispozițiilor civile” ale hotărârii penale,

adică acele dispoziții privitoare la plata despăgubirilor

stabilite pentru repararea prejudiciilor decurgând din săvârșirea

infracțiunilor ori la plata cheltuielilor de judecată efectuate de

părți, doar acestea putând fi contestate pe calea textului legal

anterior citat.

Cheltuielile

judiciare sunt acele cheltuieli făcute de stat, prin organele judiciare,

pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Cheltuielile de

procedură datorate statului nu se confundă nici cu despăgubirile

civile cuvenite părților, care decurg din procesul penal, și

nici cu cheltuielile de judecată făcute de părți, care

acestea pot fi contestate pe calea art. 600 C. proc. pen.

Având în

vedere că obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare a

intervenit urmare a constatării tardivității plângerii formulate

de către acesta împotriva actelor procurorului (ordonanțe), astfel

cum au fost indicate în respectiva solicitare, este evident că suma

stabilita în sarcina sa face parte din categoria cheltuielilor judiciare

datorate statului, respectiv izvorăsc din culpa procesuală a

părții a cărei sesizare a fost respinsă (în cauză,

constatată ca fiind tardivă) și nu se circumscrie unor

dispoziții civile care să atragă, potrivit art. 600 alin. (3) C.

proc. pen., competența de soluționare a cauzei în favoarea

secției civile a instanței de referință.

Pentru

executarea cheltuielilor judiciare avansate de stat se reține ca fiind

incidente dispozițiile art. 578 C. proc. civ. care dau în sarcina

organului care, potrivit legii, execută amenda penala sarcina de a

urmări plata acestor sume și de a asigura executarea lor, în caz de

neplată benevolă de către debitor.

În ceea ce

privește punerea în executare a amenzii penale, potrivit

dispozițiilor art. 559 din același cod, aceasta se realizează

prin instanța de executare, iar în caz de neîndeplinire a obligației

în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de

condamnare, prin organele competente și potrivit dispozițiilor legale

privind executarea silită a creanțelor fiscale și cu procedura

prevăzută de aceste dispoziții.

Pentru identitate

de rațiune, se apreciază că și contestația la

executare împotriva executării cheltuielilor judiciare avansate de stat se

soluționează de către instanța care le-a pus în executare.

Cheltuielile

judiciare avansate de stat, față de natura lor specifică și

de faptul că sunt datorate statului, sunt puse în executare în

conformitate cu art. 578 C. proc. pen., întocmai ca și amenda penală,

contravenind dispozițiilor exprese ale legii aprecierea în sensul că

o contestație vizând măsura executării acestora ar trebui

judecată, în temeiul prevederilor art. 600 alin. (3) C. proc. pen., de

către instanța civilă și potrivit legii civile, a

cărei competență se rezumă la judecarea contestațiilor

vizând executarea dispozițiilor civile cuprinse în hotărârile penale.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a

cauzei în favoarea secției penale și pentru cauze cu minori și

de familie a Curții de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea secției penală

și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel

Ploiești.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 9 noiembrie 2016.