ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1871/2016

Decizia nr. 1871/2016

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22 februarie 2011, nr. x/2/2011, reclamanta Asociația A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Asociația B. și Asociația C., pe cale de ordonanță președințială suspendarea procedurii de atribuire a Fondului de Vânătoare Ghimpețeni, și încheierea contractului de administrare a fondului cinegetic (de vânătoare) nr. 29 Ghimpețeni, jud. Olt până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, obligarea pârâtei să comunice un răspuns scris și motivat la contestația noastră înregistrată cu nr. 216261/IS2 din 09 februarie 2011, obligarea pârâtului să depună la dosarul cauzei întreaga documentație care a stat la baza procedurii de atribuire, să anuleze rezultatul analizei dosarului de atribuire directă pentru fondul cinegetic nr. 29 situat în Ghimpețeni jud. Olt, către Asociația C., precum și decizia comisiei de soluționare a contestațiilor din data de 16 februarie 2011 (necomunicată) și în cazul anulării să dispună atribuirea fondului conform prevederilor legale în vigoare și obligarea pârâtei la plata de cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că este administratorul acestui fond de vânătoare de peste 60 de ani, a investit atât în infrastructura de vânătoare aferentă acestui fond cât și în popularea fondului cu animale, a asigurat și asigură paza și protecția vânatului din acest fond, prin încheierea contractului de atribuire s-ar cauza prejudicii certe Asociația A. prin lipsirea acesteia de rezultatele investițiilor făcute în acest fond, există în prezent indicii temeinice de natură a duce la concluzia că procedura de atribuire este nelegală prin neînregistrarea persoanelor juridice aplicante - respectiv asociația de proprietari și asociația de vânătoare în Registrul Național al Persoanelor Juridice fără scop patrimonial de la Ministerul Justiției, pe parcursul ultimelor luni au fost semnalate și se află în cercetare penală cazuri de braconaj săvârșite pe acest fond, paza acestuia pe perioada derulării prezentei cauze trebuind a fi asigurată și din actele de procedură efectuate și descrise în motivarea cererii principale rezultă indicii temeinice privind vicii de procedură în atribuirea fondului de vânătoare.

Pentru a se evita prejudicierea asociației prin pierderea bunurilor care fac obiectul investițiilor atât în spații și locații pentru vânătoare, cât și în popularea cu vânat precum și în scopul asigurării pazei și protecției vânatului (bun public) pe durata prezentului proces în baza art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ se impune suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

Pe fondul cauzei reclamanta a arătat că, prin adresa din 20 ianuarie 2011, a notificat Ministerul Mediului și Pădurilor - Comisia de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, cu privire la modul nelegal de constituire al acestei asociații de proprietari care are drept scop propunerea (desemnarea) gestionarului fondului cinegetic nr. 29 denumit Ghimpețeni, și cu privire la urmărirea realizării scopului ei prin mijloace contrare ordinii publice, cu afectarea intereselor noastre și a dreptului nostru de continuare, prin atribuire directă, a gestiunii acestui fond cinegetic.

A solicitat totodată Comisiei de atribuire directă, ca pe baza celor prezentate în notificare, să dispună efectuarea verificărilor ce se impun, pentru a constata direct încălcarea legii, în scopul fundamentării măsurii de respingere motivată a solicitării de atribuire directă, către Asociația C., propusă de Asociația B. pentru fondul cinegetic nr. 29 denumit Ghimpețeni.

Nu a primit niciun răspuns și nici nu i s-a permis să ia la cunoștință despre actele din dosarul depus spre analiză, în temeiul dispozițiilor legale privind liberul acces la date de interes public. Reclamanta a arătat că a solicitat efectuarea verificărilor pentru următoarele.

Prin Sentința nr. 3287 din 02 decembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate, ca neîntemeiată, respingând și acțiunea formulată de reclamanta Asociația A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Asociația B. și Asociația C., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a apreciat că Tabelul cu semnături se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, cuprinzând nume, prenume, CNP, comuna, suprafața, data cererii și semnătura olografă a fiecărui proprietar de terenuri, iar Comisia de atribuire l-a analizat, astfel încât nu exista niciun motiv să nu-l ia în considerare, în ipoteza în care reclamanta susține că există foarte multe semnături falsificate și sunt incluse persoane ce dețin suprafețe de teren care nu sunt incluse în fondul cinegetic nr. 29, denumit Ghimpețeni, se poate adresa organelor de cercetare penală în vederea cercetării falsului, în cauza de față nu se poate reține un motiv de nelegalitate, nici o vătămare a reclamantei din acest punct de vedere.

Reclamanta a arătat că a suferit un prejudiciu prin aceea că i s-a luat un fond pe care l-a îngrijit în cadrul gestiunii pe care l-a avut într-o perioadă de peste 60 de ani, perioadă în care am îngrijit și păzit fauna de interes cinegetic din acest fond pe banii privați ai vânătorilor din evidențele asociației lor, aducând-o de la efectivele derizorii rămase după război, la nivelul efectivelor optime stabilite de statul român pentru fiecare fond cinegetic în parte. A asigurat hrană complementară în perioada critică de iarnă, medicamente atunci când a fost cazul, am combătut dăunătorii vânatului și am ținut efectivele de răpitori la nivelurile acceptabile, etc. și ca atare acum se constată că rezultatele muncii nu sunt luate în considerare fără temei și sunt date către persoane care nu au avut nicio legătură cu fondul cinegetic nr. 29 denumit Ghimpețeni.

A reținut prima instanță că gestionarea fondului s-a efectuat potrivit termenelor și condițiilor contractuale, care a expirat, astfel încât în mod legal s-a organizat o nouă procedură de atribuire, în urma căreia fondul a fost atribuit altor asociații, or în ipoteza în care reclamanta a suferit un prejudiciu din derularea contractului anterior, se poate adresa instanței solicitând despăgubiri, potrivit dispozițiilor contractuale și ale C. civ.

Împotriva Sentinței nr. 3287 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Asociația A.

În susținerea recursului a arătat reclamanta în esență următoarele:

Prin sentința recurată instanța de fond în mod greșit a respins excepția de nelegalitate invocată, cât și acțiunea ca nefondate.

Se critică această soluție prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 noul C. proc. civ. această hotărâre fiind lipsită de temei legal, cât și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece:

a) printr-un act administrativ cu caracter normativ cum este OMMP nr. 1221/2010 nu se poate adăuga la o lege (Legea nr. 7/1996), adică la un act normativ calificat de Legea nr. 24/2000 cu modificările ulterioare ca având forță juridică superioară unui ordin de ministru.

b) printr-un act administrativ cu caracter normativ nu se poate stabili un nou regim juridic cu privire la dovedirea dreptului de proprietate și la modalitatea în care acest drept devine opozabil terților față de prevederile unei legi speciale cum este Legea nr. 7/1996, tinzându-se în acest fel de a se eluda în fapt obligațiile de intabulare stabilite prin legea specială.

c) considerentele instanței că prin utilizarea termenului de "înscrisuri" nu se contravine prevederilor Legii speciale nr. 7/1996 încalcă dispozițiile legislației speciale care prevăd că dovada dreptului de proprietate și caracterul de opozabilitate al acestuia față de orice terț. Consideră că opozabilitatea și față de Ministerul Mediului la acea dată și a organelor de specialitate din teritoriu ale acestui minister cum este I.T.R.S.V. Vâlcea care ar fi efectuat evaluarea dosarului depus de celelalte două pârâte, se poate face strict cu Extras de Carte Funciară.

- Pe fondul recursului se invocă art. 304 pct. 7 noul C. proc. civ. - "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii".

Consideră recurenta că în fapt hotărârea nu cuprinde analizarea tuturor motivelor invocate și nici a tuturor probelor administrate în cauză.

Astfel instanța de fond respinge ca neîntemeiată acțiunea ținând cont de următoarele considerente:

a) Recurenta critică lipsa de publicitate a procedurii și a anunțului de atribuire a fondului de vânătoare nr. 29 Ghimpețeni jud. Olt. Instanța a respins această critică bazându-se pe procesul-verbal nr. 2160267 din 04 februarie 2011 întocmit de Comisia de Atribuire, motivare ilogică, străină de natura pricinii și de probele din dosar, deoarece analiza acestui capăt de cerere se putea face numai raportat la înscrisurile privind anunțarea și publicitatea procedurii aduse în spațiul public înainte de ședința Comisiei de atribuire și nu, cum a reținut greșit instanța când și-a întemeiat raționamentul exact pe Procesul-verbal al acestei comisii, act emis ulterior derulării procedurii și care face obiectul contestației noastre.

b) Instanța a respins criticile privind modul în care a fost constituit din terenuri proprietate publică patrimoniul imobiliar al entității private Asociația B. pe considerentul că nu ar fi urmat o altă cale legală.

c) Instanța de fond a motivat respingerea acțiunii bazându-se pe înscrisuri pe care tot ea a dispus la cererea recurentei de a fi îndepărtate de la dosar. Este vorba de copiile necertificate pentru conformitate cu originalul a tuturor Titlurilor de Proprietate depuse în instanță de către M.M.P. A solicitat în repetate rânduri înlăturarea acestor probe din dosar sau certificarea pentru conformitate cu originalul, însă neîndeplinirea acestei obligații de către MMP a condus într-un final la scoaterea acestor probe din dosar.

În fapt, în cadrul primei așa-zise proceduri de analiză de la I.T.R.S.V. Vâlcea aceste Titluri de proprietate nici măcar nu au fost prezentate, alegându-se doar partea procedurii bazată pe adeverințele emise de Primării.

În temeiul dispozițiilor art. 139 vechiul C. proc. civ. s-a solicitat de recurentă prezentarea originalelor sau conformarea acestor copii, ale căror valabilitate recurenta o contestă atât din prisma utilizării lor efective în cadrul procedurii administrative de evaluare cât și din prisma acordului proprietarilor de a înmâna o copie a actelor către reprezentanții celor 2 asociații deoarece în niciun tabel nu se face referire la aceste titluri de proprietate.

În fapt, reprezentanții legali ai pârâtelor asociații, persoane care așa cum s-a dovedit cu înscrisuri la fond au avut funcții de demnitate publică respectiv primar și viceprimar în comuna Ghimpețeni au putut foarte simplu să dispună angajaților primăriilor să efectueze copii ale acestor titluri de proprietate din arhiva acestor unități fără ca măcar să se fi cerut acordul proprietarilor, însă având în vedere faptul că originalele titlurilor de proprietate se află în mod logic și firesc la proprietarii aceștia nu s-au riscat să certifice pentru conformitate cu originalul aceste înscrisuri deoarece nu au văzut originalele și nici nu puteau să le aducă pentru confruntare în fața instanței.

Cu privire la acest aspect se arată că, după ce s-a intrat în pronunțare asupra fondului s-a dispus din oficiu repunerea cauzei pe rol, pentru că, ulterior intrării în pronunțare ar fi fost depuse de către Ministerul Mediului și Pădurilor actele originale solicitate ceea ce este fals.

d) Motivarea este străină de natura pricinii și în ceea ce privește pronunțarea asupra aspectelor legate de contestarea de către recurentă a semnăturilor din tabele depuse de pârâte.

La dosarul cauzei s-au depus de către recurentă în dovedirea acestei situații de fapt și de drept un set de declarații notariale ale unor persoane dintre cele menționate în tabelele depuse de pârâte din care reieșea clar acestea nu au semnat niciodată acele tabele. Aceste declarații notariale au fost date sub sancțiunea răspunderii penale pentru fapta de fals în declarații.

Instanța de fond, deși avea la dosar aceste probe cu înscrisuri, care răsturnau "prezumția de legalitate a tabelelor" așa cum a reținut aceasta în sentința recurată, reține în mod total străin de natura pricinii și contrar legii că era în sarcina noastră să ne adresăm organelor de cercetare penală pentru constatarea falsului, ceea ce este total eronat și contradictoriu raportat la obiectul material al infracțiunii de fals în declarații.

e) Un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă omisiunea totală a instanței de a se pronunța pe proba cu expertiză.

Deși a considerat această probă utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, și a amânat judecata aproape 3 ani pentru a se putea efectua expertiza, instanța de fond nu pomenește nimic de concluziile expertizei și nu analizează această probă, situație care constituie un motiv de nelegalitate.

De asemenea instanța nu s-a pronunțat asupra realității anexelor la OMMP nr. 193/2002 pe care instanța de fond i-a pus în vedere pârâtului să le depună și care conțineau toate datele privind identificarea fondurilor de vânătoare, precum și suprafețele acestora prin raportare la concluziile expertizei efectuate în cauză.

- În mod eronat instanța a reținut inclusiv faptul că reclamantul a participat la această procedură, deși în mod cert nu avea cum pentru că procedura de atribuire conține mai multe etape așa cum sunt ele reglementate de legislația specială, interesul recurentului ca fost gestionar al fondului fiind de a păstra gestionarea acestuia în momentul în care nu se atribuia unei asociații agreate de proprietarii de terenuri locali fiind următorii în lista de preferință stabilită prin Legea nr. 407/2006.

Apărările intimaților

Intimata Asociația C. a formulat Concluzii Scrise în cuprinsul cărora a susținut că recursul este neîntemeiat, iar hotărârea primei instanțe este legală, temeinică, corect și complet motivată, în strictă concordanță cu probele existente la dosar.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc. civ., constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare:

În ceea ce privește excepția de nelegalitate a prevederilor art. 4 lit. a) teza a II-a din Anexa nr. 1 la OMMP nr. 1221/2010, Înalta Curte consideră că nu poate fi primită critica recurentei în sensul că prin această dispoziție legală se adaugă la Legea nr. 7/1996 printr-un act normativ cu o forță juridică inferioară.

Împrejurarea că dovada asupra terenurilor deținute de asociațiile de proprietari se poate face cu "înscrisuri eliberate de unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află suprafețele de teren respective, nu vine în contradicție cu prevederile Legii nr. 7/1996 și C. civ., fiind vorba despre o situație specială reglementată și care vizează de regulă suprafețele mari de terenuri deținute de către asociații de proprietari care sunt în mod firesc în evidențele unităților administrației teritoriale, însăși reclamanta în motivele de recurs a arătat că se pot face copii de pe aceste titluri de proprietate din arhiva acestor unități administrativ-teritoriale.

De altfel, art. 4 alin. (1) lit. c) din OMMP nr. 1221/2010 - dispune că pentru recunoașterea deținerii în proprietate a minimum 51% din suprafața fiecărui fond cinegetic, pentru situația prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a), în cazul asociațiilor de proprietari, acestea trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a unei condiții: c) fac dovada proprietății suprafețelor de teren incluse în asociațiile de proprietari cu copii de pe documente de proprietate sau înscrisuri eliberate de unitatea administrativ teritorială pe a cărei rază se află suprafețele de teren respective. Copiile documentelor sunt însoțite de declarația pe propria răspundere, în original, a conducerii asociației de proprietari întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1".

La alin. (2) al art. 4 din OMMP nr. 1221/2010 se prevede: "Dovedirea îndeplinirii condițiilor prevăzute de alin. (1) lit. a) și b) se face prin depunerea unor documente în copie legalizată:

a) act constitutiv și statut care trebuie să cuprindă suprafața deținută prin asocierea proprietarilor și scopul prevăzut la alin. (1) lit. b)

b) act judecătoresc de înființare

c) certificat de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

Rezultă din cele de mai sus că aceste dovezi solicitate pentru recunoașterea deținerii în proprietate a minim 51% din suprafața fiecărui fond cinegetic au mai fost verificate odată cu ocazia înființării Asociațiilor și sunt suprafețele arătate anterior în actul de înființare, act judecătoresc, certificat de înscriere în Registrul Comerțului, toate însoțite de declarația pe propria răspundere în original a conducerii asociației de proprietari.

Se reține deci că aceste prevederi nu contravin regimului probatoriu prevăzut de Legea nr. 71/1996 și C. civ. iar soluția instanței de fond pe această excepție este corectă.

Fondul recursului

- În ceea ce privește lipsa de publicitate a procedurii și a momentului de atribuire a fondului de vânătoare nr. 29 Ghimpețeni județul Olt

În mod corect, a reținut instanța de fond că reclamanta a cunoscut despre procedura de atribuire, a participat la aceasta, rezultând din anexa la procesul-verbal nr. 2160267 din 04 februarie 2011 al Comisiei de atribuire, că a făcut obiectul procedurii și Fondul cinegetic nr. 29 Ghimpețeni Olt, iar reclamantul nu a făcut o dovadă contrară cu vreun extras de pe site-ul MMP din care să rezulte ceea ce afirmă.

- Critica privind neînregistrarea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor a Asociației B. și a Asociației C. este de asemenea nesusținută probator față de înscrisurile de la dosarul cauzei din care rezultă că acestea sunt înscrise în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la Judecătoria Slatina.

- Modul în care a fost constituit patrimoniul terenuri proprietate publică al Asociației B. nu este o critică întemeiată adusă sentinței de fond, întrucât față de actele de constituire ale Asociației care reprezintă o prezumție de legalitate, instanța de fond, de contencios nu a fost învestită cu anularea acestor acte care nu au fost nici indicate de reclamantă, fiind doar arătate între altele ca și critici de nelegalitate ale procedurii de atribuire și nu punctual ca un capăt de cerere distinct și legal timbrat.

- În ceea ce privește înscrisurile reprezentând copii necertificate ale tuturor titlurilor de proprietate

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recurenta însăși recunoaște că aceste înscrisuri nu au fost depuse în cadrul procedurii de analiză de la ITRSV Vâlcea, acolo fiind prezentate adeverințe emise de Primării, ceea ce este legal așa cum s-a arătat mai sus.

Faptul că în timpul judecății procesului MMP a depus aproximativ 1000 titluri de proprietate - susținând că acestea fac dovada dreptului de proprietate și acordul persoanei pentru constituirea și aderarea la Asociație este un argument în plus că procedura a fost legală.

Instanța de fond nu a menționat aceste titluri de proprietate (depuse după rămânerea în pronunțare a cauzei și care au determinat repunerea pe rol a cauzei) în argumentarea soluției de respingere a acțiunii reclamantei ci a arătat că există dovezi reprezentate de tabele nominale cu nume, prenume, data cererii, semnătura olografă a fiecărui proprietar de terenuri, titlurile de proprietate fiind un argument în plus coroborat cu aceste tabele nominale.

Referitor la repunerea pe rol a cauzei pentru a se da posibilitate reclamantei să ia cunoștință de titlurile de proprietate depuse de MMP aceasta nu reprezintă crearea unei situații mai favorabile intimatei-pârâte ci respectarea principiului contradictorialității părților în lumina prevederilor art. 151 C. proc. civ.

- În ceea ce privește "prezumția de legalitate" a tabelelor nominale și declarațiile notariale ale unor persoane care susțineau că nu au semnat niciodată aceste tabele

Se reține că aceste înscrisuri, tabele nominale, fiind analizate de Comisia de atribuire, pe care și le-a însușit dă caracter de autenticitate acestora până la dovada contrară care poate să fie făcută printr-o plângere penală așa cum a arătat corect și instanța de fond.

- Referitor la expertiza topografică încuviințată de instanță

Înalta Curte constată că potrivit art. 1 alin. (n) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic - fondul cinegetic reprezintă unitatea de gospodărire cinegetică constituită din forma de interes cinegetic și suprafața de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar (...)

Prin urmare, susținerile recurentei-reclamante privind o suprafață mai mare cu 600 ha suprafață menționată în Ordinul nr. 8221/2010, care a fost modificată în mod artificial nu au fost dovedite, iar instanța de fond a analizat ansamblul probator, chiar dacă nu a menționat expertiza cu concluziile sale privind suprapunerea acestor terenuri pe amplasamentul fondului de vânătoare.

- Nu este întemeiat motivul de recurs privind motivarea parțială de către instanța de fond și analiza cererii de chemare în judecată încercând să schimbe natura juridică a cererii, faptul că instanța a menționat în finalul sentinței că reclamantul invocă drepturi vătămate și prejudicii în considerarea derulării contractului anterior de gestiune a fondului cinegetic, relevă o abordare punctuală pe cererile și argumentele invocate în cererea de chemare în judecată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Asociația A. împotriva Sentinței nr. 3287 din 2 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 iunie 2016.

Procesat de GGC - CT