ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.11.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3379/2016

HOTĂRÂRE
29.11.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3379/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Hunedoara a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor, Asociația Proprietarilor de Teren (APT) Pământul Strămoșesc, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AVPS) Godeanu Orăștie, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună:

- anularea Contractului nr. x din 14 martie 2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 20 Bobâlna, contract încheiat între M.M.F., prin I.T.R.S.V. TM și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AVPS) Godeanu Orăștie la propunerea Asociației Proprietarilor de Teren (APT) Pământul Strămoșesc Rapolt;

- anularea tuturor actelor administrative care au stat la baza încheierii contractului administrativ enunțat, și anume:

- procesele-verbale care conțin rezultatele analizei datelor de atribuire;

- procesele-verbale care conțin rezultatele analizei contestațiilor;

- referatul de aprobare a rezultatelor finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice emis de Direcția Generală Păduri din cadrul M.M.P.;

- obligarea pârâților să restituie (predea), în termenul legal, fondul cinegetic ce a făcut obiectul contractului de gestionare anulat;

- obligarea pârâtului Ministerul Mediului și Pădurilor să încheie cu reclamanta contracte de gestionare pentru fiecare fond de vânătoare, iar, în caz contrar, hotărârea pronunțată să țină loc de contract de gestionare.

Pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și lipsei de interes în formularea acțiunii, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Pârâta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

2.1. Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 82 din 27.02.2013:

- a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii, lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsei de interes invocate de pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (Ministerul Mediului și Pădurilor);

- a respins excepțiile tardivității capătului 2 din petitul cererii principale, lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsei de interes invocate de pârâtele Asociația Proprietarilor de Teren Pământul Strămoșesc Rapolt, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie;

- a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată;

- a obligat reclamanta să plătească pârâtelor Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie și Asociația Proprietarilor de Teren Pământul Strămoșesc Rapolt câte 1.500 RON cheltuieli de judecată.

2.2. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 1979 din 29 aprilie 2014, a admis recursul, a casat sentința pronunțată de instanța de fond și a trimis cauza spre rejudecare, cu recomandarea administrării în cauză a expertizei tehnice de specialitate care să verifice suprafața totală, reală a fondului cinegetic atribuit în gestiune, la care trebuie raportat procentul de 50% impus de lege.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut următoarele:

sentința atacată nu prezintă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței asupra unor aspecte esențiale ale cauzei, ceea ce contravine atât dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., cât și dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

În speță, nu există dovezi cu privire la suprafața fondului cinegetic aflat în discuție, nu s-au făcut verificări cu privire la aportul în cadrul asociației de proprietari care a propus gestionarul fondului cinegetic, nu s-a stabilit cu certitudine situația terenurilor pentru care au fost prezentate declarații notariale ale proprietarilor care susțin că nu și-au dat acordul pentru aducerea în asociație a terenurilor.

Cauza a fost înregistrată spre rejudecare, la Curtea de Apel Alba Iulia, sub nr. x/57/2012* la data de 01.10.2014.

În cauză a fost administrată proba cu expertiză judiciară în specialitatea topografie și cadastru.

A fost atașat dosar nr. x/2010 privind modificarea actelor constitutive ale Asociației Proprietarilor de Teren Pământul Strămoșesc Rapolt.

Pârâtele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie și Asociația Proprietarilor de Teren Pământul Strămoșesc Rapolt au invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei de interes, precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 13 din 28.01.2016, a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei, lipsei de interes și prescripției dreptului material la acțiune, precum și acțiunea reclamantei, ca nefondată.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, primă instanță a reținut, în esență, următoarele:

< Asupra excepțiilor inadmisibilității acțiunii și lipsei de interes există autoritate de lucru judecat, deoarece soluțiile pronunțate cu privire la acestea în primul ciclu procesual nu au fost recurate.

< Invocarea excepției prescripției dreptului la acțiune, în rejudecare, în condițiile în care prin decizia de casare instanța de control judiciar a trimis cauza spre rejudecare cu privire la fondul acțiunii formulate de reclamantă, nu este admisibilă, întrucât se încalcă dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., dar și principiul neînrăutățirii situației în propria cale de atac.

< Prin Contractul nr. x din 14.03.2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 20 Bobâlna - contract încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Timișoara, în calitate de administrator, și Asociația Independentă a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie, în calitate de gestionar, la propunerea Asociației Cinegetice de Proprietari Pământul Strămoșesc Rapolt-, s-a atribuit gestiunea faunei cinegetice din fondul de vânătoare menționat, în suprafață de 7676 ha, pe o perioadă de 10 ani, respectiv de la data de 08.03.2011 la data de 07.03.2021, în temeiul prevederilor Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1221/2010.

Fondul de vânătoare aflat în litigiu a fost preluat în folosință de la Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Hunedoara, reclamanta din prezenta cauză, care a deținut calitatea de gestionar, conform Contractului nr. x-HD-1327 de gestionare a fondului de vânătoare denumit 21 Bobâlna, încheiat pentru perioada 20.11.2000 -20.11.2010.

< Pârâta Asociația Proprietarilor de Teren Pământul Strămoșesc Rapolt a fost înființată în baza încheierii de ședință din data de 01.07.2010 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr. x/2010, cu scopul "de a alege și de a propune Autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, gestionarul care să gestioneze Fondul cinegetic 20 Bobâlna, com. Rapoltu Mare, județul Hunedoara."

Prin sentința civilă nr. 7014/2010 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr. x/2010, s-a dispus încuviințarea modificării Statutului Asociației adoptate în cadrul Adunării Generale a Asociației din data de 30.11.2010, conform Actului adițional la Statutul asociației, cu dată certă, nr. 369 din 30 noiembrie 2010.

Prin actul adițional s-a stabilit că suprafața de teren cuprinsă în Fondul cinegetic 20 Bobâlna, deținută în proprietate de membrii Asociației proprietarilor de terenuri, este de 4408,88 ha, reprezentând 57,43 % din suprafață fondului cinegetic, corespunzător centralizatorului depus la dosar nr. x/2010 .

În baza Hotărârii nr. 1 din 10 noiembrie 2010 a membrilor fondatori ai Asociației s-a decis, cu unanimitate de voturi, aprobarea cererilor de adeziune vizate de Consiliul Director, cu privire la primirea, în calitate de membrii ai Asociației, a persoanelor prevăzute în Anexa nr. 1, între care și unitățile administrativ-teritoriale.

Reclamanta contestă, în concret, Actul constitutiv și Statutul Asociației, astfel cum au fost modificate, cu privire la suprafața de teren cuprinsă în Fondul cinegetic 20 Bobâlna deținută în proprietate de membrii Asociației proprietarilor de terenuri, respectiv de 4408,88 ha, fără să solicite și anularea acestora și să exercite calea de atac împotriva sentinței civile nr. 7014/2010 pronunțată de Judecătoria Deva.

< Expertiza topografică efectuată în cauză confirmă faptul că proprietarii de terenuri, membrii în cadrul Asociației Pământul Strămoșesc Rapolt, dețin în total suprafața de teren extravilan de 4408,88 ha, în limitele Fondului cinegetic 20 Bobâlna.

< Prin aderarea persoanelor la Asociație nu s-a operat niciun transfer al dreptului de proprietate, deoarece membrii Asociației nu au adus aceste terenuri ca aport în natură și, ca atare, nu au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează regimul juridic al bunurilor proprietate publică.

< În privința dovezii proprietății asupra terenurilor în discuție, au fost corect aplicate dispozițiile art. 4 din Ordinul nr. 1221/2010, prin luarea în considerare a adeverințelor aflate la filele 56-677 din dosar nr. x/2012, precum și a declarației date de Președintele Asociației, numitul A..

< Aspectele de nelegalitate invocate de reclamantă cu privire la Composesoratul Valea Mare Rapolt, societatea B., Primăria Rapolt și unii proprietari de terenuri nu sunt fondate.

Composesoratul Valea Mare Rapolt este o persoană juridică care ia decizii prin organele sale de conducere; ca atare, declarația notarială nr. 42 din 07 februarie 2011 dată de numitul C. nu este relevantă, deoarece nu este membru al persoanei juridice.

Împrejurarea că actuala conducere a Asociației Composesorale Valea Mare 2005 Rapoltu Mare a comunicat faptul că nu are cunoștință de modul de constituire al D. și de existența proceselor-verbale din care să rezulte faptul că Asociația Composesorală Valea Mare 2005 Rapoltu Mare este parte a D. nu prezintă importanță, în raport de adeziunea existentă la fila 166 din dosar nr. x/2012.

Asociația Composesorală Valea Mare 2005 Rapoltu Mare a aderat cu suprafața totală de 421,96 ha teren extravilan pe care o deținea în proprietate.

Societatea B. este proprietara suprafeței de teren 135.428 mp, respectiv 13,54 ha, cu care s-a înscris în D..

Referitor la faptul că UAT Rapoltu Mare ar fi intrat în D. cu suprafața de teren de 1.311,03 ha, din care se scade suprafața de 281 ha, întrucât această suprafață s-ar afla în intravilan, se constată, din probatoriul administrat (expertiza topografică, adeverința nr. 1/1080 din 08 noiembrie 2010) că în Registrul Agricol al satului Rapoltu Mare, la poziția 004, Comuna Rapoltu Mare figurează înscrisă cu suprafața totală de 1.534,86 ha, din care suprafața de 1.311.03 ha este situată pe Fondul 20 Bobâlna.

Nu este relevantă susținerea reclamantei în sensul că o mare parte din proprietarii persoane fizice ar deține terenuri situate parțial pe Fondul 20 Bobâlna și parțial pe fonduri limitrofe.

Numiții E. și F. au formulat cerere de adeziune la Asociația de Proprietari "Pământul Strămoșesc Rapoltu Mare", cerere care a fost admisă, iar aceștia au depus la Asociație dovada deținerii în proprietate a terenului agricol în suprafață totală de 734,2533 ha, situat în comuna Rapoltu Mare. Însă, din totalul de 734,2533 ha, doar suprafața de 530,01 ha se află situată pe Fondul 20 Bobâlna, restul în suprafață de 200,47 ha regăsindu-se pe Fondul Godeanu. Ca atare, suprafața de pe Fondul Godeanu nu a fost luată în calcul la stabilirea totală a suprafeței de teren cu care cei doi proprietari anterior nominalizați au intrat în Asociația de Proprietari Pământul Strămoșesc.

Într-adevăr, 6 persoane - G., H., I., J., K., L. - au declarat că nu și-au exprimat acordul pentru a intra cu terenuri în D., însă terenurile acestora nu au fost incluse în centralizatorul depus la dosarul cauzei.

Numita M. nu a aderat la Asociație cu suprafața de 470.000 mp (ci cu suprafața de 100.000 mp -10 ha), iar numitul N. nu a aderat la Asociație cu suprafața de 35.000 mp (ci cu suprafața de 28.500 mp - 2,85 ha).

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Hunedoara, care a solicitat modificarea acesteia și admiterea acțiunii.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată este rezultatul aprecierii greșite a probatoriului administrat în fața primei instanțe și a interpretării și aplicării eronate a prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006, art. 1, art. 2 alin. (2) și art. 5 din O.G. nr. 33/2002.

Recurenta a prezentat situația de fapt, cadrul normativ aplicabil, istoricul litigiului și a formulat critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

Contractul de gestionare a fondului cinegetic nr. 1392 din 14 martie 2011 a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale imperative referitoare la regimul juridic al bunurilor proprietate publică.

În condițiile în care în titlurile de proprietate figurau mai mulți proprietari, aderarea la Asociația care a propus gestionarul fondului cinegetic a fost semnată doar de o parte dintre aceștia sau chiar de niciunul dintre proprietari; cu toate acestea, în calculul celor 50% au fost incluse și terenurile proprietarilor nesemnatari, aspect care contravine prevederilor art. 4 alin. (1) teza a II-a din Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1221/2010.

Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost făcută cu înscrisuri autentice, respectiv cu titluri de proprietate eliberate în condițiile Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1995, Legii nr. 247/2005, H.G. nr. 834/1991, ci cu documente eliberate de unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află suprafețele de teren respective. O astfel de dovadă trebuia făcută și în conformitate cu dispozițiile art. 5 din O.G. nr. 33/2002 care prevede că certificatele și adeverințele vor conține, în mod obligatoriu, pe lângă situațiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, și menționarea documentului din care rezultă acestea.

Prima instanță nu a coroborat în mod corect concluziile expertizei tehnice cu celelalte înscrisuri prezentate în cauză pentru a verifica ce natură juridică au terenurile care intră în suprafața de 4.408,88 ha (intravilane/extravilane; proprietate publică/proprietate privată).

Mai mult decât atât, instanța nu a exclus din suprafața de 4.408,88 ha terenurile ce fac parte din domeniul public, ceea ce contravine dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 407/2006.

Intimații Asociația Independentă a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au formulat întâmpinări în care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la filele 18-24, 36-38 dosar.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților, dar și din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Controlul judiciar declanșat de recurenta-reclamantă are ca obiect verificarea legalității tuturor actelor și operațiunilor administrative adoptate în procedura de atribuire a Fondului Cinegetic nr. 20 Bobâlna.

Prima instanță a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată, pentru argumentele prezentate la pct. I.3 din decizia de față.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte consideră că se impun a fi făcute câteva precizări cu privire la cadrul normativ aplicabil în speța de față.

Astfel, conform art. 8 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare (forma în vigoare în perioada de referință):

"(1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, prin următoarele modalități:

a) direct;

b) prin licitație publică, pentru fondurile cinegetice neatribuite în condițiile prevăzute la lit. a).

(2) atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice:

a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani.

b) fondurile cinegetice neatribuite în condițiile prevăzute la lit. a) se atribuie, în condițiile legii, după cum urmează:

c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condițiile prevăzute la lit. a) și b), pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafață mai mare de 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituțiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea științifică în domeniul cinegetic și pentru instituțiile de învățământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul și vânătoarea.

(3) Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se rotunjește în plus, dacă este cazul, până la nivel de număr întreg.

(4) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice, din orice motive."

Procedura de atribuire a Fondului Cinegetic nr. 20 Bobâlna a fost reglementată de Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1221 din 11.08.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice, cu modificările și completările ulterioare.

De menționat faptul că Regulamentul în discuție prevede, la rândul său, două modalități de atribuire a fondurilor cinegetice:

a) directă - în situațiile reglementate de art. 1 alin. (1);

b) licitația publică - pentru fondurile cinegetice neatribuite prin prima modalitate.

Atribuirea directă a fondului cinegetic poate fi realizată prin parcurgerea fazei prevăzute la art. 8 din Regulament, la solicitarea gestionarului propus de proprietarii de terenuri/asociația proprietarilor de terenuri, ori, după caz, prin urmarea fazei reglementate la art. 81 din același Regulament, la solicitarea gestionarului consacrat/a altor entități anume prevăzute, în situația în care prima fază a procedurii nu este soluționată favorabil.

După cum se va prezenta mai jos, în speța dedusă judecății a fost parcursă prima fază a procedurii de atribuire anterior nominalizate.

După publicarea anunțului privind demararea procedurii de atribuire directă a Fondului Cinegetic nr. 20 Bobâlna, intimata Asociația Independentă a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie a formulat cerere de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul acestui fond.

Prin procesul-verbal nr. x din 04.02.2011, Comisia de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice a hotărât atribuirea directă a dreptului de gestionare a Fondului Cinegetic nr. 20 Bobâlna în favoarea intimatei Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie.

Prin procesul-verbal nr. x din 16 februarie 2011, Comisia de analiză a contestațiilor din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor a respins contestația formulată de recurentă.

Ulterior a fost adoptat de către Ministrul Mediului și Pădurilor Referatul de aprobare nr. 216566/ISZ din 24.02.2011 având ca obiect rezultatele finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice. În temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, ministerul, în calitate de administrator al fondului cinegetic național, a dispus atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor cinegetice către solicitanții menționați în Anexa nr. 1 la Referat (la poziția 83 fiind nominalizată intimata), pentru o perioadă de 10 ani.

Pe baza acestui referat, a fost încheiat Contractul nr. x din 14.03.2011 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul de vânătoare nr. 20 Bobâlna între Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Timișoara, în calitate de administrator, și Asociația Independentă a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie, în calitate de gestionar, la propunerea Asociației Cinegetice de Proprietari Pământul Strămoșesc Rapoltu Mare, prin care s-a atribuit gestiunea faunei cinegetice din fondul de vânătoare menționat, în suprafață de 7676 ha, pe o perioadă de 10 ani, respectiv de la data de 08.03.2011 la data de 07.03.2021.

< Înalta Curte apreciază că este nefondată critica recurentei referitoare la faptul că au fost încălcate dispozițiile normative care reglementează regimul juridic al bunurilor proprietate publică și că doar terenurile proprietate privată pot fi avute în vedere la calculul procentului de 50%, prevăzut de art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Într-adevăr, unul dintre caracterele dreptului de proprietate publică este inalienabilitatea, ceea ce semnifică faptul că bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate. Cu toate acestea, ele pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii.

Astfel, conform art. 136 alin. (4) din Constituție, în condițiile legii organice, bunurile proprietate publică pot fi date în administrare regilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate și pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.

Însă, în procedura de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, prin aderarea unității administrativ-teritoriale la o asociație, nu are loc înstrăinarea terenurilor proprietate publică.

Cu alte cuvinte, aderarea unității administrativ-teritoriale la o asociație nu are ca efect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier național, în condițiile în care terenurile nu sunt aduse ca aport și nu intră în patrimoniul asociației; ca atare, nu este încălcat principiul inalienabilității bunurilor din domeniul public.

Mai mult decât atât, aderarea unității administrativ-teritoriale la o asociație nu presupune nici transmiterea terenurilor din fondul forestier național - proprietate publică de interes local - în administrarea asociației sau concesionarea ori închirierea acestora în favoarea asociației.

Terenurile care reprezintă proprietatea publică sau privată a unității administrativ-teritoriale și care fac parte din fondul forestier național sunt administrate prin ocoalele silvice, conform art. 10 alin. (1) din Codul silvic, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

< Înalta Curte consideră că este nefondată critica recurentei referitoare la lipsa consimțământului tuturor proprietarilor de terenuri.

Cererile de adeziune la Asociația de Proprietari "Pământul Strămoșesc Rapoltu Mare" sunt semnate de proprietarii terenurilor în discuție.

După cum în mod corect a arătat și prima instanță, la dosarul cauzei au fost depuse actele referitoare la înființarea Asociației anterior arătate, la modificarea Statutului acesteia prin cooptarea celor 293 de persoane - proprietari de terenuri -, tabelul cu membrii aderenți, precum și toate actele care probau faptul că suprafața totală de teren cuprinsă în Fondul cinegetic 20 Bobâlna deținută în proprietate de membrii Asociației este de 4408,88 ha, reprezentând 57,43%. Judecătoria Deva, prin sentința civilă nr. 7014/2010 pronunțată în dosar nr. x/2010, a încuviințat modificările aduse la Statutul Asociației, adoptate în cadrul Adunării generale Asociației din datele de 10.11.2010 și, respectiv, 30.11.2010, conform Actului adițional la Statutul Asociației sub dare de dată certă nr. 369 din 30.11.2010 - fila 74 dosar - (sentință rămasă definitivă).

< Instanța de control judiciar apreciază că este nefondată critica recurentei referitoare la faptul că dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor nu ar fi fost făcută prin înscrisuri autentice, ci pe baza unor documente lipsite de relevanță juridică eliberate de unitatea administrativ teritorială pe a cărei rază teritorială se află suprafețele de teren respective.

Pe acest aspect, instanța de primă jurisdicție în mod pe deplin justificat a reținut faptul că, în privința proprietății, se aplică dispozițiile art. 4 din Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1221/2010, act administrativ unilateral cu caracter normativ care, la lit. c) prevede că dovada proprietății suprafețelor de teren incluse în asociațiile de proprietari se poate face cu copii de pe documente de proprietate sau înscrisuri eliberate de unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află suprafețele de teren respective; prin urmare, "în mod legal, s-au avut în vedere și adeverințele emise (depuse la file 56-677 dosar nr. x/2012), însoțite de declarația Președintelui Asociației A. ."

Înalta Curte nu poate reține nici încălcarea prevederilor art. 5 din O.G. nr. 33/2002, în condițiile în care adeverințele eliberate conțin și menționarea documentelor care au stat la baza întocmirii acestora.

< Instanța de control judiciar nu poate primi nici critica recurentei referitoare la omisiunea instanței de fond de a corobora concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză cu celelalte înscrisuri depuse la dosar, pentru a verifica natura juridică a terenurilor care compun suprafața totală de 4408,88 ha.

Faptul că proprietarii de terenuri, membrii în cadrul Asociației de Proprietari "Pământul Strămoșesc Rapoltu Mare" dețin suprafața totală de 4408,88 ha, suprafață situată în extravilan, în limite ale fondului cinegetic aflat în discuție, reprezentând 57,44 %, este probată atât prin actele prezentate la dosar cât și prin concluziile raportului de expertiză tehnică topografică.

Prima instanță a prezentat în detaliu în considerentele sentinței recurate concluziile raportului de expertiză administrat în cauză, precum și constatările făcute în cadrul adeverinței nr. 167 din 12 ianuarie 2011 eliberată de ITRSV Timișoara, în baza art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1221/2010, în sensul că toate terenurile indicate de intimată sunt incluse în Fondul cinegetic 20 Bobâlna din județul Hunedoara.

Concluzionând, în raport de cele mai sus expuse, instanța de control judiciar apreciază că actele și operațiunile administrative deduse judecății sunt legale, iar intimata Asociația Independentă a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Godeanu Orăștie era îndreptățită să i se atribuie dreptul de gestionare a faunei de interes cinegetic din cadrul Fondului Cinegetic nr. 20 Bobâlna, județul Hunedoara.

Pe cale de consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Hunedoara împotriva sentinței nr. 13/2016 din 28 ianuarie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 noiembrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1208/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții Comuna T. prin
ÎCCJ 2016-11-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3039/2016
ului de gestionare enunțat, s-a solicitat să se dispună obligarea pârâtelor să restituie (predea), în termenul legal fondurile cinegetice ce au făcut obiectul contractelor de gestionare anulate; obligarea pârâtei nr. 1 (M.M.P.) să încheie c
ÎCCJ 2022-05-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2515/2022
Ședința publică din data de 6 mai 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată și apărările formulate Prin acțiunea înregistrată pe r
ÎCCJ 2014-10-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3839/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 435/2012 din 18 decembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile lip
ÎCCJ 2016-03-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 872/2016
în termen plângerea prealabilă, care acoperă și concilierea directă, cu ministerul pârât și cu celelalte părți ale contractului, conform dovezilor de la dosar, fiind îndeplinite cerințele art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 și art. 720
Sursă