ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1915/2017

Decizia nr. 1915/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. x/42/2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat instanței să dispună anularea Raportului de evaluare nr. 28159/G/II/07.07.2014 întocmit de pârâtă, raport prin care s-a reținut că reclamantul, în perioada 25.05.2010-28.11.2013, cât a exercitat funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Buzău, a încălcat dispozițiile legale privind regimul juridic al conflictelor de interese, conform art. 70 și art. 77 din Legea nr. 161/2003 coroborat cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 75 și art. 77 din Legea nr. 393/2004, participând la deliberarea și aprobarea alocării sumelor din care au fost efectuate plățile aferente contractelor încheiate de consiliul județean cu SC B. SRL, având un interes personal cât și prin soție și frate pentru efectuarea plăților.

În motivarea contestației, reclamantul arată, în esență, că Raportul de evaluare este nelegal, pârâta reținând greșit existența conflictului de interese, neexistând un interes personal sau indirect, neexistând o legătură de cauzalitate între aprobarea bugetelor pe anii 2011, 2012 și 2013 și veniturile realizate de el sau familia sa.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 38 din 17 februarie 2015 a Curții de Apel Ploiești, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

În motivarea sentinței, instanța a reținut, în esență, că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, prevăzut de art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003, întrucât, în perioada 25.05.2010-28.11.2013, a luat parte la deliberarea și adoptarea celor 23 de hotărâri emise de Consiliul Județean Buzău, având un interes patrimonial personal cât și unul indirect, prin soția și fratele său, prin efectuarea de către Consiliul Județean Buzău a plăților către SC B. SRL, unde A., C. și D. au avut calitatea de salariați până la data de 02.03.2012, cât și în mod indirect, prin efectuarea de către SC B. SRL a plăților către SC E. SRL, la care cei trei dețin cota de participare de 98,5%.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței nr. 38/2015 a Curții de Apel Ploiești, a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecare, aceleiași instanțe.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul arată că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 70-71 din Legea nr. 161/2003, art. 77 din Legea nr. 393/2004, în condițiile în care 10 din cele 23 de hotărâri invocate de A.N.I. au fost adoptate după încetarea calității de salariat la SC B. SRL.

De asemenea, trebuie reținut că 6 din cele 23 de hotărâri ale Consiliului Județean Buzău, la adoptarea cărora a participat în calitate de consilier județean, se referă la aprobarea unor cheltuieli pe capitole, obiective de investiții sau care nu au avut legătură cu cele 29 de contracte încheiate de Consiliul Județean Buzău cu SC B. SRL.

Cele 6 hotărâri nu vizează derularea relațiilor comerciale, alocarea sau plata unor sume de bani către SC B. SRL aferente obligațiilor de plată izvorâte din contractele de achiziție publică și nu vizează vreun obiectiv de investiții care să fi făcut obiectul contractelor încheiate cu societatea menționată.

În aceste condiții, nu există un interes personal în sensul art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004, instanța de fond apreciind, în mod excesiv și nelegal, că, deși în anexele acestor hotărâri nu este specificată niciuna dintre lucrările/obiectivele de investiții ce au făcut obiectul contractelor încheiate între Consiliul Județean Buzău și SC B. SRL, există totuși conflict de interese deoarece acest aspect „nu dovedește faptul că din respectivele sume nu au fost efectuate plăți pentru cele 29 de contracte”.

- De asemenea, 5 din cele 23 hotărâri emise de Consiliul Județean Buzău se referă la rectificarea bugetară a bugetului propriu al Județului Buzău în anul 2011 și 2012, dar care nu vizează rectificarea bugetară a obiectivului Modernizarea Sărata Monteoru-Leiculești-Izvorul ce face obiectul contractului nr. 53 din 23 iulie 2008 și nici un alt obiectiv dintre cele ce au făcut obiectul celor 29 de contracte încheiate cu SC B. SRL.

Nemodificarea alocării bugetelor inițiale pe tot parcursul anului 2011 demonstrează că hotărârile de rectificare au fost votate de reclamant fără a avea un interes personal, nefiind supuse dezbaterii rectificării bugetare pentru obiective de investiții care să facă obiectul celor 29 de contracte încheiate cu SC B. SRL.

Simpla nominalizare a obiectivului în Anexa nr. 2 a hotărârii, în absența oricărei rectificări bugetare, nu poate atrage, prin ea însăși, o stare de conflict de interese, textele de lege vizând un interes patrimonial.

Faptul că, anterior, respectiv la data de 24.08.2011, s-a încheiat contractul de achiziție publică nr. 53, nu a putut genera starea de conflict de interese doar prin participarea reclamantului la adoptarea unor hotărâri de rectificare bugetară a altor capitole de investiții în care figura în mod formal, în Anexa 2, obiectivul „Modernizarea Sărata Monteoru-Leiculești-Izvorul”.

Ca urmare, în privința adoptării Hotărârilor nr. 109 din 29 iunie 2011, 162 din 23 august 2011, nr. 166 din 28 septembrie 2011, nr. 188 din 31 octombrie 2011 și nr. 207 din 29 noiembrie 2011, nu au fost încălcate dispozițiile legale vizând regimul conflictelor de interese în lipsa unui interes patrimonial al reclamantului la adoptarea hotărârilor enunțate.

- Nici participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Județean nr. 9 din 31 ianuarie 2011 și a H.C.J. nr. 8 din 31 ianuarie 2012 nu generează starea de conflict de interese în absența unui interes personal, în sensul dispozițiilor art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Astfel, la adoptarea Hotărârii Consiliului Județean nr. 9 din 31 ianuarie 2011 privind adoptarea bugetului propriu al județului Buzău pe anul 2011, obiectivul „Modernizarea Sărata Monteoru-Leiculești-Izvorul” nu făcea obiectul vreunui contract încheiat de Consiliul Județean Buzău cu SC B. SRL și nici nu se putea aprecia dacă societatea unde era angajat recurentul va participa la o procedură ulterioară de achiziție publică.

În mod greșit a reținut instanța de fond că prin votul exprimat s-a asigurat efectuarea de plăți, plățile fiind efectuate în baza obligațiilor contractuale născute din contractul nr. 53 din 24 august 2011.

Atribuirea obiectivului menționat a făcut obiectul unei proceduri de achiziție publică desfășurată conform O.G. nr. 34/2006 la care au participat mai mulți agenți economici iar recurentul nu a participat și nu a făcut parte din comisiile de evaluare.

Prin votul exprimat cu ocazia aprobării bugetului prin H.C.J. nr. 9 din 31 ianuarie 2011 nu s-a obținut pentru recurent, soția sau fratele acestuia un folos sau avantaj patrimonial, veniturile din salarii fiind obținute în baza contractelor individuale de muncă încheiate încă din anul 2008, salariu brut și net rămânând neschimbate până la data de 02.03.2012.

Instanța de fond a reținut greșit un interes patrimonial la adoptarea H.C.J. nr. 8 din 31 ianuarie 2008 privind aprobarea bugetului propriu pe anul 2012, alocările și rectificările fiind operațiuni diferite atât sub aspectul metodologic de aprobare cât și sub aspectul decizional, fiind implicate alte persoane în procedura de aprobare a efectuării plăților.

- Instanța de fond nu a ținut cont de prevederile H.G. nr. 577/1997 raportat la art. 19.1 din Contractul nr. 53 din 24 august 2011 care stabilesc în sensul că plățile se efectuează în termen de 150 de zile de la data emiterii facturii, în funcție de alimentarea cu fonduri a achizitorului.

În raport de dispozițiile art. 2 și art. 2

2

alin. (2) din H.G. nr. 577/1997, nici fundamentarea bugetului pentru implementarea investiției și nici alocările anuale sau lunare nu puteau fi stabilite prin Hotărâre a Consiliului Județean Buzău, aceasta reprezentând atributul exclusiv al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

- Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor O.G. nr. 74/2005 coroborat cu art. 69

1

din O.U.G. nr. 34/2006, înlăturând din materialul probator rapoartele de control nr. 110/4 din 24 iunie 2014, respectiv nr. 21612/2013/4 din 26 iunie 2014, emise de A.N.R.M.A.P., cu motivarea că această autoritate nu are competența de a stabili încălcări ale regimului vizând conflictul de interese de natură administrativă și/sau penală în raport de dispozițiile art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 74/2005.

Din raportul întocmit de A.N.R.M.A.P. rezultă că SC E. SRL nu a avut calitatea de participant la procedura de atribuire a celor două contracte de achiziție publică ce au făcut obiectul verificărilor, nefiind nici ofertant, nici candidat, subcontractant, nefiind încălcată legislația achizițiilor publice privind încheierea contractului de prestări servicii sau închiriere utilaje între această societate și SC B. SRL, care nu a avut o calitate aptă să genereze conflictul de interese.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a reluat argumentele expuse și prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., vizând aplicarea greșită a normelor de drept material.

Se susține că instanța de fond în mod corect a aplicat dispozițiile legale incidente, recurentul încălcând regimul juridic al conflictului de interese, întrucât în perioada 25.05.2010-28.11.2013, a luat parte la deliberarea și adoptarea celor 23 de hotărâri emise de Consiliul Județean Buzău, având atât personal, cât și prin soția și fratele său, un interes patrimonial prin efectuarea de către Consiliul Județean a plăților către SC B. SRL unde A., C. și D. au avut calitatea de salariați până la 02.03.2012 cât și în mod indirect prin efectuarea de către această societate de plăți către SC E. SRL, la care cei trei dețin cota de participare de 98,5 %, această societate înregistrând creșterea cifrei de afaceri și a profitului începând cu anul 2011.

Prin participarea la deliberarea și adoptarea, votând pentru, a celor 23 de hotărâri ale Consiliului Județean Buzău, recurentul nu a manifestat o atitudine neutră, imparțială și obiectivă față de interesele patrimoniale personale și ale familiei sale.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care sunt reluate argumentele expuse prin cererea de recurs.

Procedura de filtru

În procedura de filtru a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs, a întâmpinării și a răspunsului la întâmpinare, a fost întocmit raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părților.

Prin încheierea de ședință din data de 28 februarie 2017, a fost admis în principiu recursul declarat de recurentul A., fiind citate părțile în ședința publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată în limitele motivelor de recurs, ținând cont și de apărările formulate în cauză, de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a deținut funcția de consilier județean în perioada 25.05.2010-28.11.2013 în cadrul Consiliului Județean Buzău.

Cu privire la SC B. SRL, se reține că, în perioada 01.03.2009-02.03.2012, recurentul-reclamant a fost angajat al acestei societăți, soția sa a deținut în perioada 14.10.2003-09.03.2009 calitatea de asociat unic și funcția de secretar administrativ, fratele său C. deținând, în perioada 01.03.2009-02.03.2012 funcția de primitor - distribuitor.

La SC E. SRL, recurentul-reclamant a avut calitatea de asociat, începând cu data de 16.02.1994, iar în perioada 2011-2013 a realizat venituri din dividende, în sumă de 520.611 lei , având și funcția de președinte al Consiliului de Administrație; soția sa C. deține, începând cu data de 04.04.2001 calitatea de asociat și funcția de administrator, iar începând cu data de 03.03.2012 deține funcția de secretar administrativ, funcții din exercitarea cărora a realizat venituri; fratele său D. a deținut, începând cu data de 16.02.1994 calitatea de asociat și administrator iar începând cu data de 03.03.2012 deține funcția de șef aprovizionare desfacere, funcții din care a realizat venituri.

În perioada 28.05.2010-02.12.2013, în calitate de achizitor, Consiliul Județean Buzău a încheiat 29 de contracte și 6 acte adiționale cu SC B. SRL în calitate de executant.

Prin Raportul de evaluare nr. 28159/G/II/07.07.2014 întocmit de Agenția Națională de Integritate au fost identificate elemente de încălcare a regimului juridic privind regimul juridic al conflictelor de interese în ceea ce privește pe recurentul A., care în calitatea sa de consilier județean în perioada 25.05.2010-28.11.2013, a luat parte la deliberarea și adoptarea a 23 de hotărâri emise de Consiliul Județean Buzău, având atât un interes personal - cât și prin soția și fratele său - un interes patrimonial, fiind incidente dispozițiile art. 70 și 77 din Legea nr. 161/2003, art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004.

Prin același raport a fost sesizat și Parchetul de pe lângă judecătoria Pătârlagele cu privire la existența unor indicii privind săvârșirea de către A. a infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen.

Recurentul-reclamant A. a solicitat instanței de contencios administrativ ca, pe calea prevăzută de art. 22 din Legea nr. 176/2010, să verifice legalitatea raportului de evaluare nr. 28159/G/II/07.07.2014 prin care s-a reținut în sarcina sa starea de conflict de interese de natură administrativă, în raport de dispozițiile art. 70 și art. 77 din Legea nr. 161/2003 coroborat cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 75 și art. 77 din Legea nr. 393/2004.

Criticile formulate de recurent au vizat motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., iar prin notele scrise depuse la dosar pentru termenul de judecată din data de 24 mai 2017 au fost invocate motive noi de recurs, din perspectiva dispozițiilor art. 14 C. proc. civ., motive ce nu au fost formulate în termenul procedural prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 485 C. proc. civ., motiv pentru care nu vor fi analizate, instanța de recurs urmând a verifica hotărârea recurată în limitele criticilor formulate în termenul procedural și cu respectarea dispozițiilor art. 494 raportat la art. 478 C. proc. civ.

Este de reținut că Hotărârea Consiliului Județean Buzău nr. 93 din 30 mai 2012, Hotărârea nr. 119 din 30 mai 2012, Hotărârea nr. 161 din 27 septembrie 2012, Hotărârea nr. 202 din 27 noiembrie 2012 și Hotărârea nr. 229 din 20 noiembrie 2012, Hotărârea nr. 94 din 30 mai 2013 și nr. 149 din 29 august 2013 au vizat rectificări bugetare proprii ale județului Buzău pentru anii 2012 și 2013 iar în Anexa nr. 2 la Hotărârea Consiliului Județului Buzău nr. 93 din 30 mai 2012, nr. 119 din 26 iulie 2012, nr. 142 din 30 august 2012 și nr. 143 din 30 august 2012, Hotărârile nr. 161 din 27 septembrie 2012, nr. 176 din 25 octombrie 2012, nr. 202 din 27 noiembrie 2012 și nr. 229 din 20 decembrie 2012, vizează obiectivele de investiții pe anul 2012 unde la capitolul Transporturi figurează ca obiectiv lucrările „Modernizarea Sărata Monteoru-Leiculești-Izvorul”, km 17 +100 - 31+865 și DJ 100H Tisău-Hales, km 24+340-30+500, acest obiectiv făcând obiectul contractului nr. 53 din 24 august 2011 încheiat de Consiliul Județean Buzău în calitate de achizitor și SC B. SRL în calitate de executant.

Prin Hotărârea nr. 45 din 28 martie 2013 a fost aprobat bugetul propriu pe anul 2013, cuprinzând obiectivul ce a vizat obiectul contractului nr. 53 din 24 august 2011, încheiat cu SC B. SRL.

Este adevărat că recurentul a încetat raporturile de serviciu cu SC B. SRL începând cu data de 02.03.2012 dar prin cele 10 hotărâri enunțate au fost luate măsuri ce au vizat societatea în discuție, societate ce a încheiat cu SC E. SA, 18 contracte pentru executarea contractelor încheiate de SC B. SRL cu Consiliul Județean Buzău.

Recurentul A. are calitatea de acționar al SC E. SA, cu o cotă de participare de 69 % iar în perioada 2011-2013 a realizat venituri din dividende , având funcția de administrator-președinte al Consiliului de Administrație, funcții din exercitarea cărora a realizat venituri.

Și soția recurentului, C., are calitatea de asociat al SC E. SA, cu o cotă de participare de 1 %, realizând venituri din dividende pe perioada 2011-2013, iar din data de 3.03.2012 deține și funcția de secretar administrativ.

De asemenea, și fratele recurentului, D., are calitatea de asociat al SC E. SRL, cu o cotă de participare de 28,5%, realizând venituri în perioada 2011-2013 din dividende. În această societate, fratele recurentului are și calitatea de administrator, iar începând cu data de 3.03.2012 deține funcția de șef aprovizionare-desfacere (funcții din care a realizat venituri).

În raport de contextul factual expus, ținând cont de dispozițiile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003 și dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 se constată că instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale, recurentul având un interes personal de natură patrimonială, care putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor.

Consiliul județean Buzău a încheiat în perioada 2010-2013, contracte cu SC B. SRL iar în derularea contractelor încheiate, la rândul său, SC B. SRL a încheiat contracte cu SC E. SRL, în baza cărora s-au realizat venituri și ulterior au fost încasate dividende atât de recurent, cât și de rudele sale, interesul patrimonial fiind evident în raport de dispozițiile legale incidente, având în vedere exclusiv elementele de natură administrativă ale conflictului de interese.

Această susținere nu poate fi primită, având în vedere că prin cele 6 hotărâri enumerate s-a aprobat rectificarea bugetului propriu al județului Buzău pentru anii 2010 și 2012, fiind alocate fonduri pentru majorarea bugetului propriu, din care au fost efectuate plăți.

Este adevărat că în anexele la hotărâri nu s-au indicat expres lucrările ce au făcut obiectul contractelor încheiate cu SC B. SRL, dar la capitolul bugetar Transporturi sunt prevăzute sumele din care s-au efectuat plățile aferente contractelor în discuție, argumentele expuse de prima instanță fiind corecte și însușite de instanța de recurs.

Și această critică este infirmată de probatoriul administrat în cauză, din care rezultă că prin cele 5 hotărâri enumerate s-a aprobat rectificarea bugetară a Consiliului Județean Buzău pentru anul 2011 iar în Anexa nr. 2 a celor 5 hotărâri sunt enumerate obiectivele de investiții pe anul 2011, iar la capitolul Transporturi figurează ca obiectiv lucrarea „Modernizarea Sărata Monteoru-Leiculești-Izvorul”, km 17 +100 - 31+865 și DJ 100H Tisău-Hales, km 24+340-30+500, ce a făcut obiectul contractului 53/2011 încheiat de Consiliul Județean Buzău în calitate de achizitor și SC B. SRL în calitate de executant, care la rândul său a încheiat contracte cu SC E. SA pentru realizarea obiectivelor de lucrări contractate.

Prin conflict de interese se înțelege, conform art. 70 din Legea nr. 161/2003, situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică , are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin potrivit Constituției și a altor acte normative.

La art. 71 din același act normativ sunt enumerate principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese și exercitarea funcțiilor publice, respectiv: imparțialitatea, integritatea, transparența în decizii și supremația interesului public.

Potrivit art. 77 din Legea nr. 161/2003 - conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliului județean sau consilierii locali sau județeni, sunt prevăzute în art. 47 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică.

Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali stabilește condițiile de exercitare a mandatului de către aleșii locali, a drepturilor și obligațiilor ce le revin, privind aleșii locali, iar în sensul art. 2, prin aleșii locali se înțeleg consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul general al Municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene.

Potrivit art. 75 din același act normativ - Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea produce un beneficiu sau dezavantaj pentru sine sau pentru a) soț, soție, rude sau afini până la gradul doi inclusiv, b) orice persoană fizică sau juridică cu care are o relație de angajare, indiferent de natura acesteia, c) o societate comercială la care deține calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obține venituri.

Analizând dispozițiile legale enunțate, raportat la situația de fapt reținută, se constată că în mod corect a concluzionat prima instanță că recurentul-reclamant A., în calitate de ales local, respectiv consilier județean, în exercitarea funcției pe perioada 25.05.2010-28.11.2013, s-a aflat în conflict de interese , în sensul dispozițiilor art. 75 și art. 77 din Legea nr. 393/2004, în condițiile în care a luat parte la deliberarea și adoptarea celor 23 de hotărâri emise de Consiliul Județean Buzău, hotărâri ce au fost analizate la pct. 1-3 din motivul de recurs, calitatea și interesul recurentului fiind analizate la punctul 1 din motivele de recurs.

Apărarea recurentului prin raportare la H.G. nr. 577/2007 și clauzele contractului nr. 53/2011, respectiv pct. 19.1 nu pot fi reținute, având în vedere că din dispozițiile art. 2 și art. 2

1

din H.G. nr. 577/2007, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, întocmește inventarierea lucrărilor de alimentare cu apă și starea de viabilitate a drumurilor de interes local și județean, în baza situațiilor transmise anual de consiliile județene și locale, iar fundamentarea necesarului anual de fonduri de la bugetul de stat se face pe baza propunerilor consiliilor județene, în colaborare cu consiliile locale, fondurile fiind nominalizate în bugetul aprobat potrivit legii.

Potrivit art. 2, în vederea deschiderilor de finanțare, se transmit lunar Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului - solicitările de finanțare pentru obiectivele incluse în Program.

Recurentul a invocat dispozițiile art. 2

2

alin. (2) din H.G. nr. 577/1997, dar omite dispozițiile art. 2

1

alin. (1) și (2) din același act normativ, sumele de bani virate lunar de minister în calitatea sa de coordonator de program fiind alocate pe baza solicitărilor de finanțare pentru obiectivele incluse în Program.

Ultima critică vizează faptul că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile O.G. nr. 74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea achizițiilor publice, coroborat cu dispozițiile art. 69

1

din O.U.G. nr. 34/2004, critică ce nu poate fi primită, având în vedere atribuțiile autorității enumerate la art. 3 din O.G. nr. 74/2005.

Concluziile expuse prin rapoartele de control încheiate, în sensul că SC E. SA nu a avut calitatea de participant la procedura de achiziție publică sunt corecte, dar conflictul de interese de natură administrativă, astfel cum este reglementat de art. 70 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, nu a fost reținut în raport de procedura de achiziție publică, ci pentru faptul că recurentul, în calitate de consilier județean, a luat parte la deliberarea și adoptarea a 23 de hotărâri emise de Consiliul Județean Buzău, având un interes personal direct sau indirect, succesiunea faptelor fiind expusă la pct. 1 din motivele de recurs.

Concluzia instanței de fond, în sensul că A.N.R.M.A.P. nu are competența de a stabili încălcări ale regimului conflictului de interese de natură administrativă sau penală, este corectă, având în vedere atât propriile atribuții enumerate la art. 3 din O.U.G. nr. 74/2005 cât și atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, astfel cum au fost stabilite prin Legea nr. 144/2007, modificată prin Legea nr. 170/2010, Agenția Națională de Integritate fiind instituția specializată în vederea verificării conflictelor de interese și a incompatibilităților.

Față de considerentele de fapt și drept expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge ca nefondat, recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 38 din 17 februarie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 38 din 17 februarie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 mai 2017.