ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 765/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 765/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 765/2017
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin Decizia nr. 5323 din 26 octombrie 2016,
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, au
fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta A. împotriva
sentinței civile nr. 9471 din data de 09 octombrie 2015 și a
încheierii de ședință din data de 12 aprilie 2016, ambele pronunțate
de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă
și asigurări sociale.
Împotriva acestei decizii reclamanta A.
a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar, ce a fost înregistrat
la data de 13 martie 2017 pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă.
La data de 27 martie 2017 a fost
întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului,
care a fost însușit de membrii completului de judecată, iar la data
de 30 martie 2017 s-a dispus comunicarea raportului către
părțile în litigiu.
La data de 7 și 10 aprilie 2017,
raportul a fost comunicat părților, conform dovezilor aflate la
filele 18-21 din dosar.
La data de 19 aprilie 2017, recurenta reclamantă
A. a depus punct de vedere la raport, prin care a prezentat opinia sa asupra
raportului, solicitând, totodată, admiterea recursului așa cum a fost
formulat.
Luând în
examinare recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca
inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în
judecată înregistrată la data de 9 mai 2014 pe rolul Tribunalului
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și
asigurări sociale, reclamanta A. a solicitat modificarea adeverinței
de vechime emisă de pârâta SC B. SRL, anexă la decizia de încetare a
contractului său de muncă.
Prin sentința civilă nr. 9471
din data de 09 octombrie 2015, pronunțată de Tribunalul
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și
asigurări sociale, a fost admisă excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtelor SC C. SA și SC D. SA
și a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu
aceste pârâte ca fiind formulată împotriva unor persoane fără
calitate procesuală pasivă; a fost respinsă ca neîntemeiată
acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta SC B.
SRL și a fost obligată reclamanta să
plătească pârâtei SC D. SA suma de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli
de judecată parțiale.
Prin Decizia nr. 5323 din 26 octombrie
2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a
VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări
sociale, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta A.
împotriva sentinței civile nr. 9471 din data de 09 octombrie 2015 și
a încheierii de ședință din data de 12 aprilie 2016, ambele
pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de
muncă și asigurări sociale.
Împotriva acestei din urmă
decizii,reclamanta A. a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.
civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel,
fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Conform art. 483 alin. (2) C. proc.
civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, nu sunt supuse recursului
hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect cereri în materie
de litigii de muncă.
Legalitatea căilor de atac
presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi
supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Așa fiind, în afară de
căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace
procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei
hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare
de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din
Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi
atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute
de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în
condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Față
de natura litigiului pendinte, în raport de dispozițiile legale anterior
menționate, decizia atacată, care este definitivă, nu mai este
supusă recursului.
Având în
vedere textele legale invocate, precum și considerentele arătate mai
sus, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul
formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 5323 din data de 26
octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Fără
cale de atac.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 11 mai 2017.