ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2504/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2504/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2504/2016
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea depusă la data de 8 ianuarie 2016 și înregistrată sub nr. x/2/2016, petenta Asocierea A. a solicitat, în contradictoriu cu Muncipiul București, în calitate de autoritate contractantă și B. S.p.A, în calitate de lider al Asocierii B. S.p.A. - C. SRL, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- modificarea Deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 2208/C3/2401 din 23 decembrie 2015 (Decizia C.N.S.C.), în sensul admiterii contestației;
- obligarea Autorității Contractante la reevaluarea pe baze egale a conformității ambelor oferte din perspectiva amplasării în spațiu a funcționalităților, cu respectarea celor decise de instanța de judecată, și/sau, după caz, cu dispunerea oricăror măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire în discuție, inclusiv, după caz, anularea procedurii;
- obligarea intimatelor la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
Curtea de Apel București, prin Hotărârea nr. 3825/2015 din 01 iulie 2015 a admis în parte plângerea B. S.p.A. și a modificat în parte Decizia C.N.S.C., în sensul că:
- a respins ca nefondate excepțiile tardivității și autorității de lucru judecat;
- a respins cererea de obligare a autorității la anularea procedurii;
- a menținut soluțiile C.N.S.C. de admitere a contestației;
- a obligat autoritatea contractantă să procedeze la reevaluarea ofertei Asocierii A. raportat la dispozițiile art. 36 din H.G. nr. 925/2006 și documentația de atribuire, prin prisma considerentelor deciziei Curții de Apel.
Autoritatea contractantă a solicitat Curții de Apel lămurirea acestei decizii, cererea de lămuriri fiind respinsă de instanța de judecată.
Prin Decizia nr. 2158 din 13 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte plângerea formulată de petenta Asocierea A. împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 2208/C3/2401 din 23 decembrie 2015, în contradictoriu cu intimații Municipiul București, B. S.p.A. în calitate de lider al asocierii B. S.p.A. - C. SRL, a anulat în parte decizia C.N.S.C. nr. 2208/C3/2401 din 23 decembrie 2015, a respins excepția tardivității ca neîntemeiată, a menținut măsura admiterii excepției autorității de lucru judecat și a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea pe baze egale a conformității ambelor oferte din perspectiva amplasării în spațiu a funcționalităților (magazine, birou securitate).
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire intimata B. S.p.A (lider al Asocierii B. S.p.A. - C. SRL.), invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin înscrisul intitulat cerere de renunțare la judecată, depus la dosar de către revizuentă la data de 6 octombrie 2016, aceasta a declarat că renunță la judecata cererii, solicitând instanței să ia act de această renunțare în temeiul art. 406 C. proc. civ.
Înalta Curte, sesizată cu soluționarea cererii de revizuire formulate, ia act de faptul că la dosarul cauzei a fost depusă de către revizuentă cerere de renunțare la judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ.
Constatând că în speță revizuenta a formulat cerere de renunțare la judecată, Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat: "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol: " Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială."
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al revizuentei, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6), teza a doua C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunțarea revizuentei la judecata cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea revizuentei B. S.p.A. (lider al Asocierii B. S.p.A. - C. SRL.) la judecata cererii de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 2158 din 13 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2016.
Procesat de GGC - NN