ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 695/2016

Decizia nr. 695/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei;

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Argeș, secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal,

reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. Argeș, anularea Deciziei nr. 237103/09 septembrie 2015, emisă de pârâtă, și obligarea acesteia la plata sumei de 38.667.000 lei, reprezentând prejudiciu cauzat prin anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de T.V.A. a societății reclamante.

2.1.

Tribunalul Argeș, secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.

1138 din 16 noiembrie 2015, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reținând incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, față de valoarea capătului doi al cererii de chemare în judecată.

2.2.

Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 8 din 15 ianuarie 2016,

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Din interpretarea logică a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, rezultă că, atâta timp cât capătul de cerere principal, ce determină competența instanței de contencios administrativ, constă în anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică locală/județeană, prin care nu sunt impuse sume de bani cu titlu de impozite, taxe, contribuții, datorii vamale, accesorii ale acestora, ci prin care se decide asupra unor drepturi neevaluabile, competența aparține tribunalului, fiind fără relevanță cuantumul despăgubirilor civile pretinse pentru consecințele produse de actul respectiv în activitatea persoanei vătămate.

În cauză, capătul principal de cerere îl constituie anularea unui act administrativ fiscal ce vizează înregistrarea în scopuri de T.V.A., act emis de o autoritate fiscală județeană.

Faptul că cel de-al doilea capăt al cererii reclamantei vizează plata unei sume de bani mai mare de 1.000.000 lei, plafon menționat de art. 10 alin. (1) din lege, nu atrage competența în primă instanță a curții de apel, în condițiile în care suma solicitată la plată nu formează obiectul actului administrativ contestat și nu are caracter de taxe, impozite, contribuții, datorii vamale ori accesorii ale acestora, ci reprezintă despăgubiri civile.

Textul legal care stabilește competența tribunalului sau a curții de apel, în raport cu cuantumul sumei, se referă la litigiile care vizează taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, și accesorii ale acestora, iar nu orice litigii în care se pretinde de la o autoritate publică plata unor despăgubiri civile de altă natură decât cea prevăzută de textul de lege.

Așadar, în cauză interesează faptul că este contestat un act administrativ fiscal emis de un organ fiscal de nivel județean, act care nu vizează plata unor sume de peste 1.000.000 lei, cu titlu de taxe, impozite contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență;

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecății vizează

anularea Deciziei nr. 237103 din 09 septembrie 2015, emisă de B. Argeș, și obligarea acesteia la plata sumei de 38.667.000 lei, reprezentând prejudiciu cauzat prin anularea din oficiu a înregistrării societății reclamante în scopuri de T.V.A.

Prin decizia atacată, autoritatea publică pârâtă a admis contestația administrativă formulată de reclamantă și a dispus anularea deciziei privind anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de T.V.A., precum și măsuri în sarcina Serviciului fiscal orășenesc Costești pentru repunerea societății în situația anterioară.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: “Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscale ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

În cauză, rezultă cu evidență faptul că obiectul principal al cererii îl constituie anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică județeană, iar suma solicitată reprezintă despăgubiri civile ca urmare a soluției de admitere a contestației administrative, cu consecința anulării desființării deciziei privind anularea din oficiu a înregistrării societății reclamante în scopuri de T.V.A,

astfel că nu are relevanță cuantumul sumei pretinse cu acest titlu.

Or, în aceste condiții,

actul administrativ atacat nu vizează sume ce ar reprezenta taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, așa încât la stabilirea competenței de soluționare a cauzei se are în vedere criteriul rangului organului emitent, actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene fiind cenzurate în primă instanță de tribunale, iar cele emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, de curțile de apel.

În cauză, actul administrativ contestat care formează obiectul capătului principal de cerere, este emis de o autoritate publică de nivel județean și nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, și accesorii ale acestora.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că în mod corect curtea de apel a reținut, în raport cu obiectul principal al litigiului dedus judecății, că, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a I din Legea nr. 554/204, față de împrejurarea că, în speță, se solicită anularea unui act administrativ emis de către

B. Argeș

,

autoritate publică de nivel județean.

2

. Temeiul legal al regulatorului de competență;

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta C. Ploiești - B. Argeș, în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 martie 2016.