ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 511/2017

HOTĂRÂRE

15.02.2017

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 511/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 511/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei;

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate;

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/120/2013 din 17 mai 2013, reclamanta SC A. SRL, a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin B., C. Dâmbovița, D. Pucioasa, și E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea acestora la restituirea sumei de 14.779 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante, sumă solicitată a fi actualizată cu rata dobânzii legale calculată de la data plății până la data restituirii efective.

Tribunalul Dâmbovița, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3543 din 13 decembrie 2013, a respins cererea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin B., C. Dâmbovița,D. Pucioasa, și E. precum și cererea de cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată în temeiul dispozițiilor art. 412 pct. 7 C. proc. civ.

În recursul reclamantei, prin Decizia nr. 206 din 25 februarie 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantă împotriva Sentinței nr. 3543 din 13 decembrie 2013a Tribunalului Dâmbovița.

Hotărârile care au generat conflictul de competență;

La data de 7 iulie 2016, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost sesizată cu soluționarea cererii de revizuire formulată reclamantul SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 206 din 25 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel, prin Încheierea din 3 octombrie 2016.

Cererea de revizuire a fost înregistrată sub nr. x/120/2013/a1.

Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, prin Încheierea de ședință din 3 octombrie 2016, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire a Deciziei civile nr. 206 din 25 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, formulată de revizuenta SC A. SRL,în contradictoriu cu intimații Statul Român prin B., C. Dâmbovița, D. Pucioasa și E., în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a Curții de Apel Ploiești.

Pentru a se pronunța astfel, instanța,având în vedere dispozițiile art. 132 coroborate cu ale art. 136 alin. (1) C. proc. civ., precum și Hotărârile Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 21 și 25/2015, potrivit cărora s-a decis desființarea completelor de recurs care soluționau procesele având ca obiect taxa specială pentru autovehicule, taxa de poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu, cererile de restituire a acestor taxe, precum și cererile de înmatriculare a autovehiculelor fără plata acestor taxe, dar și situația că prezenta cerere de revizuire nu se repartizează completului inițial investit, ci se repartizează aleatoriu, nefăcând parte din categoria excepțiilor prevăzute de hotărârile Colegiului de conducere, care rămân să se soluționeze de secția I civilă.

Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a Curții de Apel Ploiești, prin Încheierea din 16 noiembrie 2016, a admis excepția necompetenței materiale - funcțională a acestei instanțe și, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului de competență.

De asemenea, în temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei până la soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut din analiza lucrărilor în dosar că p

otrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere. Aceasta înseamnă că cererea de revizuire este, ca regulă generală, de competența instanței care a pronunțat hotărârea atacată, întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac, astfel că ea nu se poate exercita decât în condițiile expres prevăzute de lege.

Pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de revizuire, nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată (Decizia Curții Constituționale nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în M. Of. nr. 323 din 11 aprilie 2006).

Mai reține instanța că î

mprejurarea reținută de către completul secției I civile care a declinat competența în favoarea secției a II-a, în sensul că printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanței au fost desființate completele de recurs care soluționau procesele având ca obiect taxele speciale pentru autovehicule, nu poate contraveni normei de competență funcțională stabilită de art. 510 C. proc. civ.

Conchide in sensul că, nimic nu oprește ca în cadrul secției I civile, a Curții de Apel Ploiești, având în vedere probabilitatea de a se formula astfel de cereri de revizuire, să se decidă, tot printr-o hotărâre a colegiului de conducere, atribuirea unei competențe funcționale temporare, către această secție, de soluționare a unor asemenea cereri de revizuire, prin reînființarea acelor complete de recurs.

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în calea de atac a revizuirii, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Așa cum rezultă din demersul judiciar consemnat anterior în prezenta decizie și având în vedere că ne aflăm într-o cale

extraordinară de atac,

potrivit art. 159 C. proc. civ. coroborat cu art. 19 C. proc. civ. dispozițiile referitoare la competența generală a instanțelor judecătorești precum și cele referitoare la competența materială și cea teritorială exclusivă au caracter imperativ, fiind reglementate de norme de ordine publică.

Per a contrario competența funcțională a unei secții, din cadrul unei instanțe are caracter relativ, fiind reglementată de norme juridice de ordine privată.

Prin urmare, hotărârea pronunțată cu nesocotirea competenței secției civile din cadrul aceleiași instanțe poate fi considerată lovită de nulitate numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea hotărârii.

Însă, așa cum a menționat și completul de judecată al Secției civile a Curții de Apel Ploiești,

având în vedere dispozițiile art. 132 coroborate cu ale art. 136 alin. (1) C. proc. civ., precum și Hotărârile Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 21 și nr. 25/2015, potrivit cărora s-a decis desființarea completelor de recurs care soluționau procesele având ca obiect taxa specială pentru autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu, cererile de restituire a acestor taxe, precum și cererile de înmatriculare a autovehiculelor fără plata acestor taxe, dar și situația că prezenta cerere de revizuire nu se repartizează completului inițial investit, ci se repartizează aleatoriu, nefăcând parte din categoria excepțiilor prevăzute de hotărârile Colegiului de conducere, care rămân să se soluționeze de Secția I Civilă,Înalta Curte constată că în mod corect a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire a Deciziei civile nr. 206 din 25 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, formulată de revizuenta SC A. SRL, în contradictoriu cu intimații Statul Român prin B., C. Dâmbovița, D. Pucioasa și E., în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a Curții de Apel Ploiești.

Mai mult decât atât;

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în soluționarea cererii de revizuire, în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a Curții de Apel Ploiești.