ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.12.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3483/2016

HOTĂRÂRE
08.12.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3483/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 3483/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 10 din 22 ianuarie 2015 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta B.

Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței civile nr. 10 din 22 ianuarie 2015 a Curții de Apel Timișoara reclamanta B. a declarat recurs.

Ulterior, în fața instanței de recurs, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și 7 din Legea nr. 226/2011.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare intimatul a invocat excepția nulității recursului, arătând că cererea de recurs nu cuprinde motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a apreciat că recursul este nul, completul urmând a se pronunța asupra incidenței art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs

În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, „(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți, sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”.

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) și (3) al Legii nr. 47/1992 rezultă că pentru sesizarea Curții constituționale cu o excepție de neconstituționalitate trebuie îndeplinite următoarele condiții, în mod cumulativ:

- excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial;

- excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei și să nu fi fost constată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Condiția relevanței excepției, care impune ca normele criticate să aibă incidență în soluționarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto și dedusă din orice fel de tangență a prevederilor legale în discuție cu litigiul aflat pe rolul instanței.

Astfel se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului concret în care se află litigiul.

Înalta Curte constată că nu există o legătură între textele legale invocate, respectiv art. 1 și 7 din Legea nr. 226/2011 și obiectul cauzei.

În ceea ce privește recursul declarat, Înalta Curte constată că acesta este nul.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din noul C. proc. civ.:

„(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Art. 487 alin. (1) din noul C. proc. civ. prevede că: „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.”

Conform art. 489 alin. (1) din noul C. proc. civ.: „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).”

Având în vedere textele legale sus citate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul își întemeiază cererea.

De asemenea, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise și generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs și susținerile recurentului, remarcă caracterul nesistematizat și nestructurat al căii de atac în motive care să vizeze nelegalitatea încheierii atacate.

Deoarece recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de instanță, neindicând în cererea de recurs vreunul din motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și nu a formulat critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul dispozițiilor art. 491 din noul C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul de față.

Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și 7 din Legea nr. 226/2011, invocată de recurent.

Anulează recursul declarat de reclamanta B. împotriva sentinței civile nr. 10 din 22 ianuarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 decembrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-12-02
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6488/2020
materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte constată că, în stadiul procesual al recursului, î
ÎCCJ 2009-07-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7221/2009
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a apreciat că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei pendinte. Cererea depusă la dosar, la data de 22 ianuarie 2009, nu a fost motivată, ceea ce înseamnă că instanța s-a a
ÎCCJ 2016-06-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1860/2016
, iar soluționarea acesteia să aibă legătură cu dispozițiile legale considerate de reclamantă ca fiind neconstituționale, astfel că nu este întrunită condiția prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 3. Recursul exercitat în ca
ÎCCJ 2016-10-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2377/2016
, A.N.I. a invocat excepția nulității recursului susținând, pe de o parte faptul că, în cuprinsul acesteia nu s-a indicat niciun din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și, pe de altă parte, că motivele invocate nu se cir
ÎCCJ 2017-12-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2015/2017
și Justiție a respins excepția nulității recursului, invocată de către intimatul-reclamant prin întâmpinare, constatând că motivele de recurs se încadrează în cazul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Totoda
Sursă