ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2654/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2654/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Obiectul acțiunii judiciare
Prin acțiunea promovata la data de 12 ianuarie 2017 pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. xx/63/2017, reclamantul A. prin SAP "B." a chemat în judecată pe pârâtul Primarul com. Botoșana, solicitând să se dispună obligarea pârâtului: 1) să majoreze cuantumul brut al salariului de bază al reclamantului începând cu luna ianuarie 2015 cu suma de 100 RON față de salariul de bază acordat pentru luna decembrie 2014, iar începând cu luna decembrie 2015 cu un procent de 25% din cuantumul brut al salariului de bază acordat pentru luna septembrie 2015; 2) să-i acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferența dintre salariul majorat potrivit capătului 1) de cerere și cel efectiv încasat, începând cu data de 1 ianuarie 2015, și respectiv, 1 decembrie 2015 până la data pronunțării sentinței, sume actualizate la data plății, plus dobânda legală și 3) să-i stabilească reclamantului începând cu data pronunțării sentinței cuantumul brut al salariului de bază ținând seama de majorările stabilite potrivit capătului 1) de cerere.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.
Prin Sentința nr. 1503 din 29 martie 2017, Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
Prin Sentința nr. 1915 din 8 iunie 2017 Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia fiind suspendată judecata cauzei până la soluționarea conflictului.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Din actele dosarului rezultă că obiectul cauzei îl reprezintă cererea prin care reclamantul A. prin SAP "B." a solicitat obligarea pârâtului Primarul com. Botoșana: 1) să majoreze cuantumul brut al salariului de bază al reclamantului începând cu luna ianuarie 2015 cu suma de 100 RON față de salariul de bază acordat pentru luna decembrie 2014, iar începând cu luna decembrie 2015 cu un procent de 25% din cuantumul brut al salariului de bază acordat pentru luna septembrie 2015; 2) să-i acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferența dintre salariul majorat potrivit capătului 1) de cerere și cel efectiv încasat, începând cu data de 1 ianuarie 2015, și respectiv, 1 decembrie 2015 până la data pronunțării sentinței, sume actualizate la data plății, plus dobânda legală și 3) să-i stabilească reclamantului începând cu data pronunțării sentinței cuantumul brut al salariului de bază ținând seama de majorările stabilite potrivit capătului 1) de cerere.
Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".
În cauză, este de observat faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii".
Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:
"Art. 28. - (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".
În condițiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 își aveau corespondentul în dispozițiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:
"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."
Astfel fiind, întrucât Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său din Craiova, jud. Dolj, aflat în circumscripția Tribunalului Dolj.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și 4 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta SAP "B." pentru A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Botoșana, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2017.
Procesat de GGC - LM