ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1984/2017

Asupra cauzei de față,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, la data de 10 octombrie 2017, în cadrul Dosarului nr. x/55/2017 al Judecătoriei Arad, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite pornite în dosar execuțional nr. x/2017 și autorizare intrare în încăperi, urmare a cererii formulată de creditoarea B. SA împotriva debitorilor C. SRL și D., în baza titlului executoriu constând contract de leasing financiar din data de 09 august 2013 și contract de leasing financiar din data de 22 mai 2014 modificat prin contract de novație din data de 22 mai 2014.

Petentul și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 666 C. proc. civ.

Analizând cu precădere excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Arad, în baza art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța a reținut următoarele:

Cererile de încuviințare a executării silite și cererile de autorizare intrare în încăperi se soluționează de instanța de executare.

În conformitate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului (...)".

Totodată, potrivit art. 680 alin. (2) C. proc. civ. "în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviințare a executării silite ori pe cale separată, instanța competentă va autoriza intrarea în locurile menționate la alin. (1).", iar potrivit art. 651 alin. (3) din același act normativ "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

În speță, domiciliul debitorului este în Italia, iar creditoarea are sediul în București, în circumscripția Judecătoriei Sector 1 București, astfel încât, competența de soluționare a prezentei cauze aparține acestei judecătorii.

În baza art. 529 alin. (2) și art. 132 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Arad și a declinat competența de soluționare a cererii de executare silită și a cererii de autorizare intrare în încăperi în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, instanță competentă teritorial în soluționarea cauzei.

La data de 30 octombrie 2017, cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 34337/299/2017.

La primul termen de judecată, instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Analizând cererea sub aspectul excepției de necompetență teritorială invocată din oficiu, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 666 alin. (1) C. proc. civ., în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută de art. 665 alin. (1) C. proc. civ. și dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Art. 680 alin. (2) C. proc. civ. prevede în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviințare a executării silite ori pe cale separată, instanța competentă va autoriza intrarea în locurile menționate la alin. (1). Instanța se pronunță, de urgență, în camera de consiliu, cu citarea terțului care deține bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.

Coroborând mențiunile din cererea de executare silită formulată de creditoarea B. SA cu titlurile executorii depuse la dosarul cauzei, a rezultat că are calitate de debitor principal C. SRL cu sediul în Arad, iar debitorul D. (cu domiciliul în Verona), în contradictoriu cu care s-a formulat prezenta cerere, are calitatea de garant fidejusor.

Potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ. - cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Prin urmare, față de normele legale mai sus menționate, competentă să soluționeze prezenta cerere este Judecătoria Arad, în a cărei circumscripție are sediul debitorul principal C. SRL, împrejurare de natură a determina instanța de executare ca fiind judecătoria Arad, fără ca domiciliul debitorului accesoriu sau sediul creditorului să constituie criterii pentru determinarea instanței de executare competentă teritorial.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 130 alin. (2) art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad,

Având în vedere dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ., instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și, pe cale de consecință, a dispus ca dosarul să fie înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

În temeiul art. 134 C. proc. civ., instanța a suspendat judecarea cererii până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul, conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 680 alin. (2) C. proc. civ., în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviințare a executării silite ori pe cale separată, instanța competentă va autoriza intrarea în locurile menționate la alin. (1).

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

În cauză calitatea de debitor principal o are C. SRL cu sediul în țară, în Arad, în timp ce D. cu domiciliul în Verona are calitatea de garant fidejusor.

În cazul în care cererea de chemare în judecată este formulată în contradictoriu cu mai mulți pârâți, atunci aceasta poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia;

în situația în care printre pârâți se află și obligați accesoriu, atunci cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali, potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele menționate, instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Arad, în a cărei circumscripție își are sediul debitorul principal C. SRL, jud. Arad.

Față de cele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2017.