ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2341/2017

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/1/2017, contestatoarea A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 90 din 02 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și a Hotărârii nr. 1487 din 21 noiembrie 2016 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea contestației, petenta arată că a solicitat transferul de la judecătoria Deva la judecătoria Timișoara, în sesiunea de transferuri din luna noiembrie 2016, iar prin Hotărârea Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea sa iar ulterior, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 90 din 02 februarie 2017 a fost respinsă contestația formulată împotriva Hotărârii Secției pentru Judecători.

În motivarea contestației, se arată că ambele hotărâri sunt netemeinice și nelegale, arbitrare față de motivarea în fapt, cu consecința generării excesului de putere.

Astfel, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 90 din 02 februarie 2017 este nemotivată cât timp din considerentele hotărârii nu rezultă motivele de respingere a contestației formulate împotriva hotărârii de respingere a cererii de transfer.

Pentru adoptarea soluției de respingere a cererii de transfer, au fost analizate concomitent cele 10 cereri de transfer formulate, avându-se în vedere numărul posturilor vacante la Judecătoria Timișoara.

Au fost admise trei cereri de transfer, din care una aparținând domnului judecător B., singurul motiv de diferențiere pentru care s-a dat preferință fiind domiciliul de la momentul formulării cererii de transfer, fără a se avea în vedere toate criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul pentru transferul judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193 din 09 martie 2006.

La adoptarea soluției de respingere a cererii de transfer, nu s-au avut în vedere criteriile de ordin personal, respectiv faptul că viitorul soț al petentei are locul de muncă și domiciliul la Timișoara.

În motivarea hotărârii, au fost redate datele statistice referitoare la instanțele implicate în procedura de transfer, fără a fi avute în vedere datele de ordin personal invocate.

În consecință, deși erau îndeplinite cel puțin patru criterii din cele prevăzute de art. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193 din 09 martie 2006, fără temei legal, cu încălcarea ordinii de priorități a criteriilor relevante prevăzute, cererea de transfer a fost respinsă, fiind preferată o altă cerere de transfer pe unicul criteriu privind domiciliul.

Având în vedere prevederile regulamentare menționate și motivele formulate în cererea de transfer, se solicită anularea hotărârilor atacate și obligarea C.S.M. la emiterea unei hotărâri prin care să se aprobe cererea de transfer a contestatoarei de la Judecătoria Deva la Judecătoria Timișoara.

Întâmpinarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței, în esență, respingerea contestației ca nefondată.

Prin apărările formulate, intimatul arată că respingerea cererii de transfer a contestatoarei a fost determinată, printre altele, de faptul că aceasta nu are domiciliul în Timișoara, că cererea de transfer a fost avizată nefavorabil de către Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara și Judecătoria Deva și în situația concretă a Judecătoriei Deva, se permitea admiterea unei singure cereri de transfer, pentru a nu crea disfuncționalități în buna desfășurare a activității acestei instante.

Soluția de respingere a cererii de transfer a fost menținută prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 90 din 02 februarie 2017, reținându-se, în esență, că din interpretarea dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul C.S.M., astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea instanțelor și parchetelor.

Prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament, s-a apreciat că pentru fiecare cerere de transfer pot exista situații și împrejurări diferite, ce justifică admiterea sau respingerea cererii de transfer.

Situația invocată de contestatoare, referitoare la faptul că urmează să se căsătorească și să-și stabilească domiciliul în Timișoara, nu a putut fi avută în vedere la momentul analizării solicitării de transfer, întrucât criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament trebuie verificate prin raportare la situațiile existente.

În contextul analizării coroborate a criteriilor regulamentare pentru toate cererile de transfer formulate de la Judecătoria Deva pentru Judecătoria Timișoara, s-a apreciat ca oportună cererea de transfer formulată de domnul judecător B. în detrimentul solicitării contestatoarei, avându-se în vedere motivele personale deosebite invocate de acesta și faptul că domiciliază în localitatea unde își are sediul instanța la care a solicitat transferul.

Cu privire la critica vizând nemotivarea hotărârilor contestate, intimatul arată că din cuprinsul hotărârilor în discuție, reies într-un mod ușor de decelat, argumentele avute în vedere și pentru care au fost admise unele cereri de transfer și respinse alte cereri .

Astfel, au fost avute în vedere criteriile instituite de art. 3 din Regulament, respectiv vechimea în funcție și la instanță a titularilor celor trei cereri de transfer de la Judecătoria Deva, domiciliul magistraților, volumul de activitate înregistrat la instanțele implicate, avizele comunicate de către acestea, dar și motivele de ordin personal și profesional.

Neexistând o ordine prioritară a criteriilor regulamentare, s-a avut în vedere asigurarea unui echilibru just între necesitățile impuse de politica de resurse umane și interesele individuale ale magistraților.

Contrar susținerilor contestatoarei, hotărârile atacate sunt motivate, astfel încât să genereze legalitatea, oportunitatea și previzibilitatea măsurilor dispuse de C.S.M., argumentele expuse fiind corecte, clare și lipsite de ambiguitate, fiind în măsură să permită urmărirea raționamentului juridic ce a condus la adoptarea acestora.

Hotărârile emise au fost motivate, fiind adoptate în limitele competențelor legale și cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor art. 2 și 3 din Regulament.

Totodată nu se poate vorbi de o practică neunitară a C.S.M. sau de aplicarea unui tratament discriminator, atât timp cât fiecare solicitare a fost analizată în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze.

În susținerea apărărilor formulate, C.S.M. a depus la dosar acte, respectiv hotărârile contestate, situația posturilor vacante la instanțele implicate, cererile de transfer formulate pentru sesiunea noiembrie 2016 și actele anexate de petenți.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând legalitatea hotărârilor contestate, în raport de argumentele fiecărei părți, de probatoriul administrat în cauză și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că este nefondată contestația formulată, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată sub nr. 24140/DRUO/25019/ST/2016, petenta A., judecător la Judecătoria Deva, a solicitat transferul la Judecătoria Timișoara.

Prin Hotărârea nr. 1487 din 21 noiembrie 2016, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer, cu motivarea că Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Deva și Curtea de Apel Alba Iulia au formulat avize de transfer nefavorabile și faptul că petenta nu domiciliază în municipiul Timișoara, localitate unde funcționează instanța la care se solicită transferul.

Prin Hotărârea nr. 90 din 02 februarie 2017 a Plenului C.S.M., a fost respinsă contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 1487 din 21 noiembrie 2016 a Secției pentru Judecători a C.S.M., pentru aceleași argument ca și cele reținute de Secția pentru Judecători.

Conform art. 3 din Regulamentul pentru transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193/2006, cu modificările ulterioare, la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete, vor fi avute în vedere următoarele considerente:

- volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante ale instanțelor ori parchetelor implicate și disfuncționalitățile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

- vechimea la instanța sau parchetul de la care se solicită transferul;

- vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită transferul;

- specializarea judecătorului, procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției/completului corespunzător specializării, precum și disfuncționalitatea de a activa în alte secții/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanței/parchetului la care se solicită transferul, în raport cu cerințele acesteia;

- domiciliul solicitantului;

- locul de muncă al soțului sau soției;

- distanța de la domiciliul și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea de sănătate și situația familială.

Este de reținut că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie să țină cont atât de necesitățile sitemului judiciar pentru evitarea provocării unor disfuncționalități dar și de interesele personale ale magistraților, normele ce reglementează instituția transferului având caracter supletiv, conferind o vocație și nu un drept exclusiv al solicitantului.

Astfel, în sesiunea de transfer din data de 21.11.2016, au fost formulate trei cereri de transfer de la Judecătoria Deva la Judecătoria Timișoara, judecătorie pentru care au fost formulate în total 10 cereri de transfer, fiind vacante 6 posturi la momentul analizării cererilor de către Secția pentru judecători, fapt ce rezultă din actele de la dosar.

Cu privire la cererea de transfer a petentei, Curtea de Apel, Tribunalul Hunedoara și Judecătoria Deva, au avizat negativ cererea formulată, la Judecătoria Deva fiind vacante 2 posturi plus funcția de președinte de secție civilă și de secție penală, precum și un post de judecător temporar vacant.

Ca motiv personal, constatatoarea a arătat că urmează să se căsătorească și să-și stabilească domiciliul în municipiul Timișoara, (unde viitorul soț are locul de muncă) dar situația de fapt invocată nu a putut fi avută în vedere întrucât criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament trebuie verificate prin raportare la situația existentă.

Ca urmare, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament și pentru a nu perturba activitatea Judecătoriei Deva, în virtutea atribuțiilor conferite, C.S.M. prin Secția pentru Judecători a hotărât încuviințarea unei singure cereri de transfer de la Judecătoria Deva la Judecătoria Timișoara.

Nu poate fi reținută critica referitoare la analiza discreționară a cererilor de transfer în condițiile în care cele trei cereri de transfer de la Judecătoria Deva au fost analizate în raport de motivele personale existente și dovedite la momentul analizării cererii de transfer.

Refuzul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii de a admite cererea de transfer formulată de contestatoare, de la Judecătoria Deva la Judecătoria Timișoara, nu reprezintă "exces de putere" în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care hotărârile contestate sunt justificate din prisma criteriilor regulamentare precitate și a circumstanțelor cauzei așa cum rezultă din probatoriul administrat, decizia de respingere a cererii de transfer fiind obiectivă, în condiții de transparență, legalitate și oportunitate, în raport de circumstanțele fiecărei cereri de transfer, cu menținerea unui just echilibru între interesul public pe care C.S.M. îl ocrotește în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul privat al contestatoarei care a solicitat transferul.

O ultimă critică vizează nemotivarea actelor contestate, critică ce nu poate fi reținută în condițiile în care intimatul nu s-a limitat la analiza comparativă a unor date statistice referitoare la volumul de activitate al instanțelor ci a arătat argumentele de fapt și drept avute în vedere, respectiv criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament dar și motivele de ordin personal și profesional arătate de solicitanți.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, raportat la art. 29 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 modificată și completată, va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 90 din 02 februarie 2017 pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Hotărârii nr. 1487 din 21 noiembrie 2016 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația declarată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 90 din 02 februarie 2017 pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Hotărârii nr. 1487 din 21 noiembrie 2016 pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2017.