ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2145/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea ce face obiectul prezentului recurs

Prin cererea de reexaminare, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19.01.2017, petenții A. și B. au solicitat reexaminarea încheierii din 29 decembrie 2016 prin care, în Dosarul nr. x/2/2016, a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, prin care au solicitat aplicarea Deciziei nr. 397 din 01 octombrie 2013 a Curții Constituționale și obligarea pârâtului să asigure, de îndată, finalizarea studiilor cu examen de licență și să plătească daune morale și materiale în cuantum de 1.000.000 lei.

Prin rezoluția din 10.01.2017 a fost stabilită în sarcina petenților obligația plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.

Împotriva modului de stabilire a cuantumului taxei judiciare de timbru, petenții au formulat cerere de reexaminare, respinsă prin Încheierea din 31 ianuarie 2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016/a2.1 al Curții de Apel București.

Prin încheierea din 1 februarie 2017, Curtea de Apel București, constatând că petenții nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, deși cererea de reexaminare taxă timbru a fost respinsă, a admis excepția netimbrării și a anulat cererea de reexaminare a încheierii din 29 decembrie 2016 prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.

Cererea de recurs

Împotriva încheierii din 1 februarie 2017, petenții A. și B. au formulat recurs, apreciind că taxa de timbru a fost stabilită abuziv.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte constată că hotărârea recurată este definitivă, calea de atac promovată de recurenți nefiind prevăzută de lege.

În raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 634 C. proc. civ. și cu dispozițiile art. 135 alin. (4), se constată că încheierea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost soluționată cererea de reexaminare încheiere de anulare, este definitivă.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

În cauză, recurenții au formulat recurs împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de reexaminare încheiere de anulare, hotărâre care, potrivit art. 200 alin. (7) C. proc. civ., este definitivă.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurenții nu au deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate, încheiere care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. și B. împotriva încheierii din 1 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 iunie 2017.