ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1890/2017

Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în data de 13.07.2016, A. a formulat recurs împotriva Hotărârii nr. 535 din 24 mai 2016 a Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Brăila la Judecătoria Galați. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Examinând excepția inadmisibilității, Înalta Curte reține că, în speță, contestatoarea A. a învestit instanța de contencios administrativ cu examinarea legalității Hotărârii nr. 535 din 24 mai 2016 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Brăila la Judecătoria Galați.

Hotărârea astfel contestată face parte din categoria celor ce privesc cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, în sensul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, categorie ce include orice hotărâre privind numirea judecătorilor și procurorilor, formarea lor profesională continuă și evaluarea periodică, promovarea, numirea sau revocarea din funcțiile de conducere, și în fine suspendarea și încetarea funcției de judecător sau procuror. Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (7) și (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, numai hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la publicare sau comunicare.

Prin urmare, legiuitorul a instituit o competență materială exclusivă în favoarea instanței supreme, în ceea ce privește soluționarea cererilor de anulare a hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor. Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lege specială în domeniu, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluționează contestațiile formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că o hotărâre a uneia din secțiile Consiliului în materia carierei și drepturilor magistraților nu poate fi atacată direct la instanța de contencios administrativ.

Hotărârile pronunțate de secții pot fi contestate ulterior la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar în cazul în care solicitantul este nemulțumit de soluția dată cererii sale, poate formula contestație împotriva hotărârii Plenului, în condițiile prevăzute de art. 29 alin. (7) și (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile soluționate de Plen în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, au natura juridică a procedurii prealabile administrative.

În speță, prin cererea formulată, contestatoarea a arătat că înțelege să conteste Hotărârea nr. 535 din 24 mai 2016 a Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fără a indica o hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind o eventuală contestație formulată împotriva hotărârii Secției pentru judecători. Susținerile contestatoarei privind formularea unei contestații, în condițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, nu își găsesc suport în înscrisurile cauzei. Față de cele anterior menționate și având în vedere că nu a fost dovedită parcurgerea procedurii administrative prevăzute de lege, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc.

civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea formulată în cauză, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 535 din 24 mai 2016 a Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 mai 2017.