ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3489/2017

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, domnul A., judecător la Judecătoria Brăila, a solicitat transferul la Tribunalul Brăila.

2.1. Prin Hotărârea nr. 606 din 23 mai 2017, secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, formulată de domnul judecător A.

Pentru a pronunța această hotărâre, secția pentru Judecători a reținut următoarele:

Conform situației posturilor vacante de la instanțele judecătorești publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 02.05.2017, la Judecătoria Brăila, instanța de la care se solicită transferul, din cele 31 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate 20 de posturi, fiind vacante 11 posturi, din care 2 au fost indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură.

La această instanță, în anul 2016, încărcătura medie/judecător a fost de 1247 cauze, față de media națională de 1083 de cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 897 de cauze, spre deosebire de media națională de 874 de cauze/schemă.

La Tribunalul Brăila, instanța la care se solicită transferul, din cele 24 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate 22, fiind vacante 2 posturi de judecător.

La această instanță, în anul 2016, încărcătura medie/judecător a fost de 442 de cauze, față de media națională de 518 cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 385 de cauze, spre deosebire de media națională de 430 de cauze/schemă.

Totodată, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila au comunicat avize favorabile transferului domnului judecător A., iar judecătoria Brăila a emis un punct de vedere negativ.

Secția pentru Judecători a reținut că la Judecătoria Brăila încărcăturile medii pe judecător și pe schemă în anul 2016 sunt superioare celor înregistrate la nivel național, iar la Tribunalul Brăila sunt inferioare acestor medii, la Judecătoria Brăila există deja 11 posturi efectiv vacante, iar în această sesiune de transferuri nu s-a formulat nicio cerere pentru această instanță, în timp ce la Tribunalul Brăila sunt doar 2 posturi de judecător vacante.

De asemenea, a reținut că 3 dintre cei 20 judecători care își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila au formulat cereri de transfer, așa încât o eventuală admitere a transferului unuia dintre ei, ar afecta normala funcționare a acestei instanțe, în condițiile în care există, așa cum s-a reținut mai sus, deja 11 posturi de judecător vacante.

S-a mai reținut că transferul domnului judecător A. a fost avizat nefavorabil de Judecătoria Brăila.

Secția pentru Judecători a avut astfel în vedere situația dificilă a Judecătoriei Brăila și faptul că domnul judecător A. asigură în prezent managementul acestei instanțe, apreciind că o bună gestionare a resurselor umane trebuie să vizeze în principal buna funcționare a tuturor instanțelor, prin urmare a apreciat că se impune respingerea cererii de transfer formulată de domnul judecător A..

2.2. Prin Hotărârea nr. 701 din 27 iunie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de judecător A. împotriva Hotărârii nr. 606 din 23 mai 2017 a secției pentru judecători a a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut următoarele:

În considerentele hotărârii contestate au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, fără a fi ignorate motivele personale și profesionale ale magistratului.

Astfel, a fost avută în vedere în special situația existentă la Judecătoria Brăila, instanța de la care s-a solicitat transferul, unde încărcătura de dosare pe judecător se situează semnificativ peste media națională, iar încărcătura de dosare pe schemă se situează de asemenea peste media națională, în condițiile existenței a 11 posturi de judecător efectiv vacante la acel moment, precum și avizul nefavorabil comunicat de către Judecătoria Brăila cu privire la cererea sa de transfer, în timp ce Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila au comunicat avize favorabile cererii de transfer.

Totodată, a apreciat că nu se poate acorda prioritate doar unor criterii regulamentare, de exemplu privind gradul profesional sau vechimea solicitantului la instanța de la care se solicită transferul, cu ignorarea celorlalte, deoarece acestea trebuie avute în vedere simultan, ne fiind prestabilită o ordine.

Prin urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat că secția pentru Judecători a analizat în mod efectiv criteriile subiective reglementate de art. 3 din Regulament, care au fost coroborate cu datele obiective privind situația posturilor de judecător de la instanțele implicate în procedura transferului și necesitatea asigurării bunei funcționari a acestor instanțe, așa încât secția pentru judecători și-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea tuturor criteriilor regulamentare.

Secția pentru judecători a avut în vedere și motivele de ordin profesional invocate de contestator, cu privire la faptul că are gradul profesional de judecător de tribunal din anul 2010 și activează de 7 ani la Judecătoria Brăila, unde a ocupat și funcții de conducere, precum și faptul că 2 posturi vacante de judecător la Judecătoria Brăila au fost indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură desfășurat în perioada 07 februarie 2017 - 22 mai 2017, însă aceste argumente au fost analizate prin prisma tuturor criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament.

Așa fiind pentru a nu afecta buna desfășurare a activității Judecătoriei Brăila, instanța de la care s-a solicitat transferul, secția pentru Judecători a considerat, întemeiat și motivat, că transferul domnului judecător A. nu era oportun în acel moment, respingând cererea.

Mai mult, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că niciunul dintre candidații admiși la concursul de admitere în magistratură desfășurat în perioada 7 februarie 2017-22 mai 2017, nu a formulat opțiune pentru Judecătoria Brăila, astfel încât la această instanță vor exista în continuare 11 posturi vacante de judecător.

De altfel, normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept al solicitantului.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a mai reținut, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor, că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, așa încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea instanțelor și parchetelor.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că la Tribunalul Brăila, instanța la care s-a solicitat transferul, încărcătura de dosare pe judecător și pe schemă s-a situat în anul 2016 sub media națională, în condițiile existenței a 2 posturi de judecător efectiv vacante.

În concluzie, s-a apreciat că hotărârea secției pentru Judecători este legală și temeinică.

II. Calea de atac exercitată

Contestația formulată de judecătorul A.

Prin contestație, petentul a solicitat anularea hotărârilor prin care i s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, arătând că este judecător la judecătorie din anul 2010 și are grad profesional de tribunal.

Mai arată contestatorul că, în toată perioada și-a desfășurat atribuțiile cu simț de răspundere în activitatea de conducere a instanței, de vicepreședinte și, ulterior, de președinte al Judecătoriei Brăila, iar posturile de judecător la Tribunalul Bacău se vacantează greu, având în vedere media de vârstă a magistraților acestei instanțe.

Potrivit calendarului estimativ, în toamna anului 2017, urmează să se organizeze concurs de promovare efectivă, moment la care cele două posturi de judecător de la Tribunalul Brăila se vor ocupa.

De asemenea, pentru examenul organizat în temeiul art. 33 din Legea nr. 303/2004m Judecătoria Brăila are prevăzut un număr de șapte posturi și este iminentă modificarea legilor justiției, iar pentru promovarea la Curtea de apel se impune, ca element de noutate, o vechime minimă efectivă de judecător la tribunal de doi ani, condiție pe care contestatorul nu are cum să o îndeplinească decât în condițiile aprobării unui transfer la Tribunalul Brăila.

Mai arată contestatorul că nu îi sunt imputabile posturile neocupate de la Judecătoria Brăila, dar a sesizat în mod sistematic conducerea autorității intimate pentru dispunerea de măsuri în acest sens.

Contestatorul și-a completat contestația, invocând nulitatea HPCSM din data de 27.06.2017, întrucât acesta nu a fost constituit legal, prin includerea a doi reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat.

Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, susține că au fost analizate în mod judicios criticile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin HPCSM nr. 193/2006, cu modificările ulterioare.

Se arată că normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație, fără a crea în mod automat un drept al solicitantului, astfel că în acest context, intimatul susține că în sesiunea de transferuri din mai 2017, un număr de doi judecători au formulat cereri de transfer pentru Tribunalul Brăila, iar alți trei judecători au cerut transferul de la Judecătoria Brăila pentru o altă judecătorie, dar niciun judecător nu a formulat cerere de transfer la Judecătoria Brăila.

În aceste condiții, intimatul a avut în vedere, pentru toți magistrații, criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament, coroborate cu datele statistice, astfel că dreptul de apreciere a fost exercitat cu respectarea tuturor dispozițiilor regulamentare.

III. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra contestației formulate de dl. judecător A.

Din cuprinsul celor două hotărâri, contestate în prezenta cauză, se reține faptul că la soluționarea cererii de transfer a judecătorului, s-a luat în considerare atât situația personală a acestuia, cât și criticile regulamentare.

Astfel, s-a apreciat pozitiv cu privire la împrejurarea existenței gradului profesional de judecător de tribunal din anul 2010 și activarea la Judecătoria Brăila pe o perioadă de șapte ani, unde a ocupat și funcții de conducere, în prezent cea de președinte.

Situația și motivele personale ale contestatorului reiterate și prin contestația de față au fost coroborate cu datele obiective și cu interesul public, reprezentat de buna desfășurare a activității Judecătoriei Brăila.

Astfel, trebuie reamintit că autorității intimate îi este conferit un drept de apreciere asupra cererilor de natura celor formulate de domnul judecător, drept ce poate fi exercitat în condițiile/criteriile stabilite de normele legale incidente.

Criteriile enumerate la art. 3 din Regulament sunt exemplificative, iar intimatul are posibilitatea, în funcție de interesul public al desfășurării actului de justiție să ia în considerare și alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată.

Este important însă ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

În speță, dispozițiile legale și regulamentare incidente, nu conferă judecătorului un drept automat/absolut de a fi transferat la o altă instanță de același grad sau la o instanță superioară, ci este necesar a fi analizate anumite criterii, deoarece toate cererile de transfer dintr-o anumită sesiune se analizează împreună.

În mod corect, prin cele două hotărâri, s-au avut în vedere următoarele:

- în data de 2.05.2017, la Judecătoria Brăila, din cele 31 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate 20, 11 vacante, din care 2 indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură;

- în anul 2016, încărcătura medie/judecător la Judecătoria Brăila, a fost de 1.247 cauze, față de media națională de 1.083 cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 897 de cauze, spre deosebire de media națională de 874 de cauze/schemă;

- la Tribunalul Brăila, din cele 24 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate 22 posturi, iar încărcătura, în anul 2016 a fost de 442 de cauze pe judecător, față de media națională de 518, iar încărcătura medie/schemă a fost de 385 de cauze, spre deosebire de media națională de 430/cauze/schemă;

- în sesiunea de transferuri analizată nu s-a formulat nicio cerere pentru Judecătoria Brăila;

- 3 judecători de la Judecătoria Brăila au formulat cereri de transfer;

- Judecătoria Brăila a avizat negativ cererea de transfer;

Din actele dosarului, mai reiese că toate cele trei cereri de transfer formulate de la Judecătoria Brăila, două pentru Tribunalul Brăila și una pentru Judecătoria Galați, au fost respinse.

Mai mult, contestatorul nu avea vechimea cea mai mare în magistratură, ci judecătorul B., cu 17 ani și 7 luni, față de 14 ani și o lună.

Contestatorul a invocat ca motive de ordin personal și profesional, dreptul de a funcționa la instanța care solicită transferul prin valorificarea gradului profesional, exercitarea cu conștiinciozitate a atribuțiilor de serviciu, precum și eventuala modificare a Legii nr. 303/2004.

Față de cele arătate, Înalta Curte reține că intimatul și-a exercitat dreptul de apreciere în conformitate cu dispozițiile legale, deoarece situația actuală a Judecătoriei Brăila ar fi afectată în ipoteza admiterii cererilor de transfer contestatorului.

Încărcătura pe judecător/schemă este mai mare decât media națională, există un număr mare de posturi vacante, nu s-a formulat nicio cerere de transfer în sesiunea din luna mai 2017 la Judecătoria Brăila, niciunul dintre candidații ce au fost admiși la concursul din 07.02.2017 - 22.05.2017 nu a optat pentru Judecătoria Brăila.

În aceste condiții, este evident că interesul privat al contestatorului nu poate fi avut în vedere în detrimentul desfășurării unei activități optime la Judecătoria Brăila, în contextul în care intimatul are obligația să realizeze un echilibru, în virtutea rolului său de garant al independenței și bunei funcționari a justiției.

Cu privire la cererea de completare a contestației, prin care s-a invocat nulitatea HPCSM nr. 701 din 27.06.2017, Înalta Curte urmează să respingă și acest argument, având în vedere dis part. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 317/2004, conform cărora, Plenul CSM își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 15 membri, iar hotărârile se iau cu votul majorității celor prezenți.

Faptul că la data pronunțării hotărârii contestate nu erau numiți cei doi membri reprezentanți ai societății civile nu constituie un motiv de anulare/nulitate a actului emis, deoarece dispozițiile legale permit ca Plenul CSM să funcționeze cu 15 membri, neexistând o prevedere expresă în sensul celor invocate de contestator.

Față de acestea, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modificată și completată, contestația va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 606 din 23 mai 2017 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și Hotărârii nr. 701 din 27 iunie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2017.